În data de 7 august Formatorul ,,Moldinsolv” Cucu Dumitru a ținut un seminar pe tema ,,Statutul procesual juridic al debitorului”. Acesta a fost unul foarte informativ și dens din punct de vedere al contextului, dar și aprins din punct de vedere al implicării cursanților. Mai jos sunt câteva subteme care au fost abordate pe parcursul celor 2 ore:
- Drepturile, obligațiile și responsabilitățile debitorului în perioada de observație
Articolul 23.
(1) În perioada de observaţie, debitorul poate să continue activităţile curente şi să efectueze plăţi către creditorii cunoscuţi, care se încadrează în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţii curente, sub supravegherea administratorului provizoriu, dacă nu i s-a ridicat dreptul de administrare, ori sub conducerea administratorului provizoriu, dacă i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Activităţi curente sînt tranzacţiile şi operaţiunile financiare propuse de către debitor pentru a fi efectuate în perioada de observaţie, în cursul normal al activităţii economice, cum ar fi:
a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi de plăţi aferente acestora;
c) asigurarea finanţării cheltuielilor curente.
(4) Niciun furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, în perioada de observaţie, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor sau către patrimoniul debitorului în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
- Modalitățile de conlucrare a organelor de conducere cu administratorul provizoriu
(6) Demersul administratorului provizoriu, precum și cererile creditorilor sau ale debitorului privind încălcarea drepturilor sale de către administratorul provizoriu în perioada de observare a debitorului, cu excepția celor a căror procedură de soluționare este reglementată aparte de prezenta lege, se vor examina în ședință publică cu citarea administratorului provizoriu sau, după caz, și cu citarea creditorului care a depus cererea, în termen de cel mult două săptămâni de la primirea demersului sau a cererii. Pe marginea demersului sau a cererii, instanța de insolvabilitate va emite o încheiere, care poate fi contestată cu recurs numai de părțile vizate în ea.
- Actele procedurale și modalitatea de apărare a debitorului la faza examinării cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate
Articolul 28.
(1) În decursul a 2 zile lucrătoare de la adoptarea încheierii de admitere spre examinare a cererii introductive înaintate de creditor, instanţa de insolvabilitate va expedia debitorului cererea în copie.
(2) În cel mult 10 zile calendaristice de la primirea copiei de pe cererea introductivă, debitorul prezintă instanţei de insolvabilitate o referinţă la cererea introductivă, prin care contestă sau recunoaşte existenţa stării de insolvabilitate. Dacă obiectează faţă de starea de insolvabilitate şi dacă obiecţiile sunt recunoscute ulterior de instanţa de insolvabilitate ca fiind nejustificate, debitorul nu mai are dreptul să solicite procedură de restructurare.
(5) La referinţa faţă de cererea introductivă, debitorul anexează actele indicate la art. 17.
(8) Lipsa de referinţă la cererea introductivă nu împiedică examinarea ei.
- Drepturile , obligațiile și responsabilitățile debitorului după hotărârea de intentarea a procesului de insolvabilitate
Articolul 83:
(1) Prin hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra şi de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului.
(2) Orice act de dispoziţie al debitorului asupra unui bun din masa debitoare efectuat după intentarea procesului de insolvabilitate este nul. Totodată, normele cu privire la efectele înscrierii în Registrul bunurilor imobile rămîn în vigoare. Dacă debitorul a dispus în ziua intentării procesului de insolvabilitate, se prezumă că s-a dispus după intentarea acestui proces.
Articolul 84:
(1) Din momentul intentării procesului de insolvabilitate:
a) activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspendă;
b) achitările cu debitorul se fac numai printr-un cont bancar gestionat de administrator.
c) orice garanţie de executare a obligaţiilor poate fi acordată numai de administrator, cu autorizarea adunării sau comitetului creditorilor.
(2) Administratorul poate interzice în scris persoanelor care închiriază, iau cu împrumut, păstrează sau folosesc în orice alt mod bunurile debitorului să efectueze operaţiuni cu aceste bunuri.
(3) Calcularea penalităţilor aferente datoriilor creditoare ale debitorului se întrerupe.
(4) Calcularea dobînzilor la obligaţiile băncii aflate în proces de insolvabilitate se întrerupe.
- Abordarea problematicii privind succesiunea în cazul decesului debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate
Articolul 36.
(1) Dacă debitorul persoană fizică decedează până la intentarea procedurii de insolvabilitate, instanța de insolvabilitate va decide încetarea procesului.
(2) Dacă debitorul persoană fizică decedează după intentarea procedurii de insolvabilitate, procesul va continua, moştenitorii luând locul debitorului în proces chiar dacă au acceptat moştenirea în măsura în care pasivele nu depăşesc activele masei succesorale.
(3) În cazul existenței mai multor moştenitori, aceştia vor fi reprezentaţi în procesul de insolvabilitate de moştenitorul desemnat ca reprezentant al debitorului. Dacă un asemenea reprezentant nu este desemnat în termen de 10 zile de la data decesului debitorului, instanţa de insolvabilitate va desemna persoana care va reprezenta debitorul.
- Modalitățile și mecanismele juridice aflate la îndemâna debitorului în scopul încetării procesului de insolvabilitate
Articolul 37
(1) Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate poate fi atacată cu recurs de către debitor.
Articolul 38
(1) Din data respingerii cererii introductive ca fiind neîntemeiată sau admiterii recursului şi casării integrale a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate cu respingerea cererii introductive, actele de asigurare sau de executare efectuate în temeiul unei astfel de hotărâri sau încheieri pierd puterea legală dacă instanţa de recurs nu dispune altfel. Instanţa de fond notifică imediat despre hotărâre sau încheiere instituţiile şi organele indicate la art. 35 alin. (2).