Conform art. 14 Legea insolvabilității ”Debitorul este obligat să depună cerere introductivă dacă există unul din temeiurile prevăzute la art. 10.”

Conform art. 21 (6) aceeași lege ”dacă în cererea introductivă, debitorul declară că se află în stare de insolvabilitate și își exprimă intenția de a lichida sau de a-și restructura activitatea, instanța de judecată va adopta, în cel mult 10 zile lucrătoare, cu citarea debitorului, o hotărâre de intentare a procesului de insolvabilitate fără drept de recurs, obligându-l, după caz, să prezinte un plan al procedurii de restructurare. În acest caz, prevederile art. 23–29 nu se aplică ”.

Conform prevederilor art. 22 ” (1) Instanța de insolvabilitate restituie fără examinare cererea introductivă întocmită cu încălcarea art. 20.

(2) În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă în temeiul art. 14, dar nu a anexat la ea documentele prevăzute la art. 17, instanța de insolvabilitate admite spre examinare cererea, solicitând prezentarea documentelor în ordinea dezbaterilor judiciare.

Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea insolvabilității, instanța de insolvabilitate va restitui fără examinare cererea introductivă în toate cazurile dacă aceasta nu va avea anexat avizul Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia de către creditor (creditori) sau debitor despre intenția de a depune cererea introductivă.

Conform art. 63 (4) La etapa intentării procedurii, instanța de insolvabilitate desemnează candidatura administratorului provizoriu, administratorului insolvabilității sau a lichidatorului, propusă de debitor sau de creditorul care a inițiat procedura. În cazul în care debitorul sau creditorul nu prezintă candidatura administratorului/ lichidatorului până la intentarea procedurii, instanța este în drept să numească în mod aleatoriu orice persoană din lista administratorilor și a lichidatorilor. În situația în care numirea administratorului sau a lichidatorului s-a efectuat contrar procedurii stabilite, desemnarea este susceptibilă de anulare la cererea oricărui participant la proces. Sarcina probațiunii revine părții care s-a opus desemnării.

Cumulând prevederile enunțate se deduce că:

• În cazul existenței temeiurilor de insolvabilitate debitorul este obligat să depună cerere introductivă;

• Instanța este obligată să primească spre examinare cererea introductivă depusă de debitor;

• În cazul în care debitorul nu a anexat actele stabilite la art. 17 instanța va solicita prezentarea actelor în ordinea dezbaterilor judiciare;

• În cazul în care debitorul a depus cerere introductivă însă nu a anexat avizul Serviciului Fiscal de Stat aferent informării acestuia despre intenția de a depune cererea introductivă, cererea se va restitui;

• Instanța nu va stabili o perioadă de observație în cazul în care cererea introductivă este depusă de debitor (vom aminti că perioada de observație este perioada cuprinsă între data emiterii încheierii de admitere spre examinare a cererii introductive și data emiterii hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate.);

• Cererea introductivă depusă de debitor va fi examinată în termen de 10 zile de la depunerea ei în ședință, cu citarea debitorului;

• În urma examinării cererii, instanța va emite în ordinea stabilită de art. 30 (4) o hotărâre prin care va constata insolvabilitatea debitorului și îi va intenta proces de insolvabilitate sau va constata insolvabilitatea debitorului și îi va intenta procedura simplificată a falimentului;

• Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate la cererea debitorului nu se supune recursului;

• Poate fi, totuși, contestată doar în partea în care numirea administratorului procedurii de insolvabilitate a avut loc cu încălcarea procedurii stabilite de art. 63 (4).

Conform art. 2 al Legii insolvabilității, creditori ai masei sunt creditori ale căror creanțe față de debitor au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate și se execută în prealabil, în mod curent, pe măsura apariției lor.

Conform Articolul 43 (1) Din masa debitoare se acoperă în primul rând cheltuielile procesului de insolvabilitate și obligațiile masei debitoare.

Conform art. 150 (2) La fiecare 3 luni, calculate de la data la care începe valorificarea masei debitoare, administratorul/lichidatorul prezintă comitetului creditorilor spre aprobare un raport asupra fondurilor obținute din valorificare și din încasarea de creanțe și un plan de distribuție între creditori. Raportul va prevedea și plata remunerației sale și a celorlalte cheltuieli aferente procesului.

(4) Distribuția către creditori se face în funcție de existența mijloacelor în conturile de acumulare. 

(5) Distribuția este efectuată de administratorul insolvabilității/lichidator.

În concluzie:

• Creanțele masei se execută doar de către administratorul insolvabilității/lichidator.
• Creanțele masei se execută în funcție de existența mijloacelor în conturile de acumulare.
• Creanțele masei nu se execută prin intermediul executorului judecătoresc.

Asupra acestui fapt s-a expus și Curtea de Apel Chișinău” prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2019, s-a admis recursul declarat de lichidatorul S.A „Anchir” în procedura de faliment, Jerebțov Anton, s-a casat încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 aprilie 2019 și s-a anulat încheierea executorului judecătoresc nr.062-524/17 din 13.11.2017 privind intentarea procedurii de executare a documentelor executorii din 12 iulie 2017, 19 septembrie 2017 și s-a obligat executorul judecătoresc să transmită procedura de executare nr. 065-524/17 din 13.11.2017 privind intentarea procedurii de executare a documentelor executorii din 12 iulie 2017, 19 septembrie 2017, prezentat de creditorul S.C ”S.D.M-Sirocco” S.R.L către lichidatorul S.A „Anchir” în procedura de faliment, Jerebțov Anton.” 

Conform prevederilor art. 141 al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, ”(1) Cererea de admitere a creanțelor are același regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepțiile stabilite la art. 19.

(2) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanțelor, precum și mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții.

(3) La cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanțele și actele de constituire de garanții.”

Conform art. 142 creanțele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale.

(4) Administratorul insolvabilității/lichidatorul va purcede de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanța de insolvabilitate și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe.

(5) În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (4), administratorul insolvabilității/lichidatorul va putea solicita reprezentantului debitorului explicații, informații și documente suplimentare, după caz.

Conform art. 143 (4) După intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, administratorul insolvabilității / lichidatorul va întocmi tabelul definitiv al creanțelor, care va cuprinde toate creanțele înaintate împotriva patrimoniului debitorului la data intentării procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, inclusiv creanțele acceptate în tabelul preliminar. În tabelul definitiv se arată suma solicitată, suma admisă de administratorul insolvabilității/lichidator și rangul de prioritate al creanței. Tabelul definitiv al creanțelor se aprobă de către instanța de insolvabilitate la ședința de validare a creditorilor.

(7) În urma verificării tabelului de creanțe definitiv și a materialelor din dosar, cu audierea administratorului/lichidatorului, judecătorul instanței de insolvabilitate va valida creanțele incluse în tabel și necontestate de creditori, semnând în rubrica „Validat” în dreptul fiecărei creanţe trecute în tabel de administrator/lichidator.

(8) Consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile pentru toate creanțele validate, conform valorii și rangului lor, precum și pentru debitor, administrator/ lichidator și pentru toți creditorii chirografari și creditorii garantați. După validarea creanțelor din tabelul definitiv, numai titularii creanțelor consemnate în tabel pot să participe la votul planului de restructurare sau la orice repartiție de sume, în caz de faliment etc.

Conform art. 240 Cod Procedură Civilă

(1) La deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele relevante pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.            

(3) Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Concluzii:

• Cererea de validare a creanțelor are statutul cererii de chemare în judecată și la depunerea acesteia urmează a se respecta prevederile art. 166, 167 CPC pe lângă prevederile art. 141 Legea insolvabilității

•  În cererea de validare a creanțelor se indică:

 a) instanța căreia îi este adresată;

 b) numele sau denumirea reclamantului, domiciliul ori sediul lui, numărul de identificare de stat (IDNO) – pentru persoane juridice și întreprinzători individuali și numărul de identificare personal (IDNP) – pentru persoane fizice; dacă reclamantul este o persoană juridică, datele bancare, numele reprezentantului și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de reprezentant dacă reclamantul locuiește în străinătate, adresa din Republica Moldova unde urmează a i se face comunicările despre proces;

b*) numărul de telefon și alte date de contact ale reclamantului persoană fizică; numărul de telefon, adresa şi alte date de contact ale reclamantului persoană juridică;

c) numele sau denumirea debitorului;

d) suma creanțelor pretinse și valuta în care se pretinde creanța (dacă creanțele sunt exprimate în valută străină);

e) actele pe care creditorul îşi întemeiază creanțele și toate probele de care acesta dispune în momentul depunerii cererii;

f) lista probelor anexate;

g) mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau garanții.

• La cererea de validare a creanțelor se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanțele şi actele de constituire de garanții.

• Administratorul autorizat verifică creanța înaintată în limita sumei, temeiului și drepturilor de preferință solicitate de creditor în cererea de validare a creanței.

• Administratorul autorizat verifică creanța înaintată în limita documentelor anexate la cerere de creditor, totodată va putea solicita debitorului explicații informații și documente suplimentare.

• Validarea creanțelor are loc prin semnarea de către judecător în tabelul definitiv al creanțelor prezentat de administrator în dreptul:

  • doar a creanței trecute în tabel de administrator/lichidator 
  • doar a creanței necontestate de creditori 
  • doar a creanței a cărei contestație a fost înlăturată

• Consemnarea judecătorului în tabelul definitiv consolidat al creanțelor are efectul unei hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile, judecătorul nu emite alte acte judecătorești prevăzute de CPC.

• Tabelul creanțelor nu se contestă.

Conform art. 28 (6) Legea insolvabilității  În cel mult 30 de zile calendaristice de la notificarea efectuată conform art. 26, creditorii prezintă o referință la cererea introductivă, prin care se opun intentării procesului de insolvabilitate ori se alătură cererii creditorului inițial prin înaintarea creanțelor asupra patrimoniului debitorului. 

Conform art. 140  (4) Creanțele incluse în tabelul preliminar în baza cererilor scrise ale creditorilor nu se cer confirmate repetat prin cerere de admitere la includerea lor în tabelul definitiv. Creanțele incluse în tabelul preliminar cu titlu provizoriu fără drept de vot, în baza datelor din evidența contabilă a debitorului, și nesusținute ulterior în termen de către creditor prin cerere de admitere a creanței nu se includ în tabelul definitiv al creanțelor și se consideră nevalidate.

Conform art. 140  (1) Dacă are o creanță față de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanța, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanțelor adresată instanței de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

(2) Cererea de admitere a creanței se depune în termenul stabilit în hotărârea de deschidere a procedurii sau în termenul indicat în notificarea administratorului provizoriu. Termenul-limită pentru creditori privind înregistrarea cererii de admitere a creanțelor în vederea întocmirii tabelului preliminar este de 30 de zile calendaristice, iar pentru întocmirea tabelului definitiv, de 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedură. Excepție fac obligațiile fiscale al căror termen este de 90 de zile calendaristice de la data intrării în procedură

Concluzie:

Dacă creditorul deține o creanță față de un debitor va depune cerere de admitere a creanțelor:

• În instanța care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului;

• La etapa examinării cererii introductive până la intentarea procedurii de insolvabilitate în termen de 30 de zile de la notificarea despre admiterea spre examinare a cererii introductive;

• După intentarea procedurii de insolvabilitate față de debitor în termenul indicat în hotărârea de intentare a procedurii;

• În caz de omitere a termenului, creditorul va putea solicita repunerea în termen doar în condițiile art. 145 LI.

Da, hotărârile adunării creditorilor pot fi contestate. În conformitate cu prevederile art.59 din Legea insolvabilității nr.149 din 29.06.2012, ”Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanța de insolvabilitate.”

Termenul de înaintare a contestației asupra hotărârilor luate de adunarea creditorilor constituie 5 zile. Astfel, conform art. 59 (2) ”Cererea prevăzută la alin. (1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile calendaristice de la data luării cunoștinței de procesul-verbal al adunării creditorilor ”.

Hotărârile adunării creditorilor pot fi contestate de către: 

• administratorul insolvabilității/ lichidatorul sau reprezentantul debitorului pentru încălcări de procedură

• creditorii care:

  • au votat împotriva hotărârii, faptul fiind consemnat în procesul-verbal al adunării
  • nu au fost admiți la adunare fără temei legal sau nu au fost înștiințați în modul stabilit de prezenta lege despre data, ora și locul adunării
  • sunt lezați în drepturi printr-o hotărâre asupra unei chestiuni care nu figura pe ordinea de zi a adunării creditorilor sau prin faptul că adunarea a avut loc fără cvorumul stabilit de lege, cu încălcarea cotelor de voturi.

Conform articolului 53 din legea insolvabilității ”Îndreptățit să participe la procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat și căruia i s-a validat, total sau parțial, o cerere de înaintare a creanței prin includere în tabelul definitiv al creanțelor și care are dreptul de a participa și de a vota la adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de restructurare, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din restructurarea debitorului sau din lichidarea masei debitoare, de a fi informat sau notificat cu privire la desfășurarea procedurilor și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege.”

Conform art. 56 aceeași lege ”Persoana care a convocat adunarea creditorilor este obligată să întocmească o listă a creditorilor cu drept de vot conform datelor din ultimul tabel de creanțe validate, anexat la dosarul judiciar, să prezinte lista respectivă în instanța de insolvabilitate, care urmează să o confirme în termen de 2 zile lucrătoare. Data la care se întocmește lista creditorilor cu drept de vot nu poate preceda data adoptării hotărârii de convocare a adunării.”

Conform art. 145 Legea insolvabilității (1) Cu excepția cazului în care notificarea intentării procesului s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi, titularul de creanțe anterioare intentării procesului, care nu depune cerere de validare a creanțelor până la expirarea termenului de înaintare a creanțelor prevăzut prin hotărârea instanței de insolvabilitate, este decăzut, în ceea ce privește creanțele respective, din următoarele drepturi:

•    de a participa și de a vota la adunarea creditorilor;
•    de a înainta și de a retrage candidatura administratorului insolvabilității/ lichidatorului;
•    de a participa la distribuirile de sume în cadrul procedurii de restructurare și/sau al procedurii falimentului;
•    de a-și realiza creanțele împotriva debitorului, a membrilor ori asociaților acestuia;
•    de a înainta propuneri de restructurare a debitorului.

      (2) La cererea întemeiată a creditorului, în cazuri excepționale, dacă instanța de judecată care examinează procesul de insolvabilitate constată că termenul de înaintare a creanțelor nu este respectat din cauza unor circumstanțe legate de persoana creditorului sau de obiectul creanței ori dacă nu s-a respectat procedura de notificare a intentării procesului, instanța de insolvabilitate repune, prin încheiere, în termen cererea de admitere a creanțelor.

(3) Încheierea de repunere în termen a cererii de admitere a creanței poate fi contestată cu recurs de administratorul insolvabilității/lichidator, de debitor sau de creditori.

(4) Odată cu repunerea în termen a cererii de admitere a creanței, instanța de insolvabilitate numește o ședință specială de validare pe cheltuiala creditorului întârziat. La data validării creanței repuse în termen, se rectifică tabelul definitiv al creanțelor.

Rezumat: creditorul care nu a depus în termen cererea de validare a creanțelor:

• Poate depune o cerere de repunere în termen cu indicarea temeiului de repunere în termen și a motivelor de întârziere. Unul din motive constituie faptul, că nu a fost notificat despre intentarea procesului.

• După repunerea în termen, creditorul va publica pe cheltuiala sa aviz în Monitorul Oficial despre ședința unde va avea loc validarea creanței sale.

• Până la validarea creanței sale, creditorul nu va avea dreptul:

• de a participa și de a vota la adunarea creditorilor;

• de a înainta și de a retrage candidatura administratorului insolvabilității/ lichidatorului;

• de a primi bani întru stingerea creanței sale

• de a-și realiza creanțele împotriva debitorului, a membrilor ori asociaților acestuia

• de a înainta propuneri de restructurare a debitorului.

 În procedura de insolvabilitate pot fi anulate conform art. 104, 105 L.Insolvabilității.:   

• a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;  
• b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii morale sau actelor pentru binele public (de sponsorizare), în care generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său;   
• c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care prestaţia debitorului este vădit mai mare decât cea primită;    
• d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului;   
• e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la scadenţă;   
• f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanţe nu au ajuns la scadenţă până la data intentării procedurii de insolvabilitate;   
• g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive
• f) cu un asociat în comandită sau cu un asociat care deţine cel puţin 20% din capitalul social al debitorului, atunci când debitorul este societate în comandită sau societate în nume colectiv;   
• g) cu un asociat (acţionar) care deţine cel puţin 20% din capitalul social al debitorului, atunci când debitorul este societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată;    
• h) cu o persoană care se încadrează în prevederile art. 247 alin. (1), adică administrator, contabil, membru al organului executiv;   
• i) cu un coproprietar – asupra unui bun comun indivizibil;    
• k) cu o persoană care se încadrează în prevederile art. 63 alin. (6).

În primul rând, directorul trebuie să știe că în termen de o lună de la survenirea stării de insolvabilitate (care se caracterizează prin imposibilitatea sau lipsa de lichidități pentru achitarea creanțelor ajunse la scadență) el este OBLIGAT să depună cerere de intentare a proceduri de insolvabilitate. Dacă nu va depune această cerere, el va fi responsabil personal pentru toate datoriile întreprinderii apărute după survenirea momentului de insolvabilitate – art. 14 legea insolvabilității.

Dacă în cadrul procesului sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariția stării de insolvabilitate a debitorului, instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile  debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni (art. 248 Legea insolvabilității):   

• a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;   
• b) desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului;   
• c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului;   
• d) procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate;   
• e) ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire;    
• f) dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată;   
• g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori,

Membri ai organelor de conducere se considera debitorul persoană fizică ce desfășoară activitate individuală de întreprinzător, fondatorul întreprinderii individuale sau al gospodăriei ţărăneşti (de fermier), administratorii societăţilor comerciale, membrii organelor executive, membrii consiliilor de supraveghere (de observatori), lichidatorii şi membrii comisiilor de lichidare, contabilii – art. 247 L/I.

Conform art. 56 alin 1 din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22.12.2017, Actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu poate fi anterioară datei publicării. Excepția fac articolele cu privire la registrul cauzelor de insolvabilitate, conform art. 2 din Legea pentru modificarea Legii Insolvabilității nr. 149/2012 se vor pune în aplicare din momentul în care registrul cauzelor de insolvabilitate va deveni funcțional. Conform legii menționate, Guvernul, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, va institui registrul cauzelor de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii nr. 71/2007 cu privire la registre.

Conform art. 55 al. 10, prima adunare a creditorilor este prezidată de administratorul insolvabilității. Tot acesta invită la exercitarea funcției de secretar o persoană din rândul creditorilor (art. 56 al 10). Adunările creditorilor convocate ulterior sunt prezidate de către o persoană aleasă imediat după deschiderea ei din rândul creditorilor participanți la adunare (art. 56 al. 9). 

Concluzii:

• La prima adunare de raportare:  președinte - administratorul; secretarul - nu se alege, se invită de către președintele adunării
• La celelalte adunări:  președinte - pers. aleasă; secretar - administrator / lichidator 

Conform art.71 din Legea insolvabilității, l a cererea comitetului creditorilor, a adunării creditorilor, instanţa de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din motive întemeiate, inclusiv dacă:

• a) administratorul/lichidatorul nu acționează cu diligență profesională sau nu îndeplineşte condiţiile privind indicatorii de performanţă; sau
• b) administratorul/lichidatorul depăşeşte sau nu respectă atribuţiile ce îi revin prin prezenta lege, încalcă legislaţia; sau
• c) administratorul/lichidatorul se află în conflict de interese cu orice parte în proces; sau
• d) administratorul/lichidatorul cade sub incidenţa prevederilor de incompatibilitate şi/sau a restricţiilor prevăzute de lege; sau
• e) activitatea administratorului a fost suspendată sau a încetat în temeiul Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați.

(1¹) În temeiul alin. (1) lit. c)–e), instanța de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din oficiu.

Concluzie:

1. Instanța de insolvabilitate poate destitui administratorul/lichidatorul din oficiu, doar în următoare cazuri:

c) administratorul/lichidatorul se află în conflict de interese cu orice parte în proces;

 

”conflictul de interese” conform art. 29  alin.(2) Legea cu privire la administratorii autorizați nr. 161 din 18.07.2014 constituie:

• relaţia de rudenie, pe linie dreaptă sau colaterală, dintre administrator şi judecătorul care administrează procesul de insolvabilitate, indiferent de gradul de rudenie;

• relaţia de căsătorie între administrator şi un judecător al instanţei de judecată care administrează procesul de insolvabilitate sau relaţia de afinitate pînă la gradul patru inclusiv;

• răspunderea subsidiară sau solidară a administratorului şi a debitorului;

•  statutul de creditor sau de debitor al administratorului în raport cu debitorul insolvabil;

• statutul de asociat, administrator, membru al organului de conducere al debitorului insolvabil,

• deţinut de administrator în ultimii 3 ani pînă la intentarea procesului de insolvabilitate;

• statutul de consilier juridic, avocat, auditor sau de contabil al debitorului insolvabil, deţinut de

• administrator în ultimii 3 ani pînă la intentarea procesului de insolvabilitate;

• statutul de consilier juridic, avocat, auditor sau contabil al unuia dintre creditori, deţinut deadministrator în ultimul an pînă la intentarea procesului de insolvabilitate;

• statutul de consilier juridic, avocat, auditor sau contabil al unuia dintre debitorii debitorului insolvabil, deţinut de administrator în ultimul an pînă la intentarea procesului de insolvabilitate.

    

d) administratorul/lichidatorul cade sub incidenţa prevederilor de incompatibilitate şi/sau a restricţiilor prevăzute de lege;

•        - administratorul/lichidatorul cade sub incidenţa prevederilor de incompatibilitate şi/sau a restricţiilor prevăzute de lege: conform art. 68 din Legea insolvabilității ”Exercitarea atribuţiilor de administrator/lichidator este compatibilă cu activitatea de avocat, de consilier juridic, de expert contabil, de contabil autorizat, de evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, de conciliator şi de expert financiar”.   Cu prestarea altor funcții/activități administratorul/lichidatorul este incompatibil.
•       - Incompatibilitate mai constituie si prevederilșe art. 86 Legea insolvabilității: în procesul de insolvabilitate intentat la cererea creditorilor, persoanele indicate la art. 247 nu pot fi: administrator/lichidator într-un proces de insolvabilitate.

e) activitatea administratorului a fost suspendată sau a încetat în temeiul Legii cu privire la administratorii autorizați nr. 161 din 18.07.2014.

(2) Instanţa de insolvabilitate adoptă o încheiere de destituire după audierea administratorului/lichidatorului.

Conform art. 37 alin. 1 din Legea Insolvabilității Hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate poate fi atacată cu recurs de către debitor, cu excepția cazului prevăzut la art. 21 alin. (6), sau de către orice creditor care are un interes legitim. Cine poate fi cionsiderat creditorul care are un interes legitim?

Conform DEX cuvîntul legitim se definește - Care este întemeiat pe lege, care se justifică prin lege, care este recunoscut conform unui drept. Care este justificat, îndreptățit; just, echitabil.

Pînă la intentarea procedurii de insolvabilitate debitorul este pus sub observatie.

Procedura de observație este procedura cuprinsă între data admiterii spre examinare a cererii introductive depuse de creditor sau debitor (pentru procedurile accelerate de restructurare) și data emiterii hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate; sau data emiterii hotărârii de intentare a procedurii simplificate de faliment; sau data emiterii hotărârii de confirmare a planului procedurii accelerate de restructurare a debitorului; sau data emiterii hotărârii privind respingerea cererii introductive; sau data emiterii încheierii de încetare a procesului de insolvabilitate față de debitor.

În cadrul procedurii de insolvabilitate se disting următorii participanți:

Creditorul care a înaintat cererea introductivă . Se consideră creditorul care a formulat și a depus în instanță o cerere introductivă privind intentarea procedurii de insolvabilitate față de un debitor, având o creanță, un interes legitim în intentarea procedurii și argumente ce vizează temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. Acesta va avea următoarele drepturi: să ia cunoştinţă cu materialele dosarului, să facă extrase şi copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe şi să participe la cercetarea lor, să pună întrebări altor participanţi la proces, experţilor şi specialiştilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanţei explicaţii orale şi scrise, să expună argumente şi păreri asupra problemelor care apar în dezbaterile judiciare, să înainteze obiecţii împotriva demersurilor, argumentelor şi considerentelor celorlalţi participanţi, să atace actele judiciare (cu exepția hotărîrii de intentare a procedurii de insolvabilitate) şi să-şi exercite toate drepturile procedurale acordate de legislaţia procedurală civilă, să mărească ori să reducă cuantumul creanțelor solicitate prin cererea introductivă, să renunţe la acţiune (să retragă cererea introductivă), să încheie o tranzacție cu debitorul. Ca obligații le vom menționa pe cele din art. 51, 56 din Codul de procedură civilă care constau în mare parte din folosirea cu bună-credinţă a drepturile lor procedurale.

Creditorul care se alătură la cererea introductivă – este creditorul care și-a înaintat în instanța de insolvabilitate creanțele sale în perioada de observație a debitorului. Înaintarea creanțelor semnifică acordul creditorului la intentarea procedurii de insolvabilitate a debitorului. Respectiv, legiuitorul stabilește că orice creditor își poate exprima poziția sa față de cererea înaintată de creditorul inițial înaintând creanțele pe care le are față de debitor. În ultimul caz, creditorului i se atribuie toate drepturile, obligațiile și răspunderea pe care o poartă și creditorul care a depus cererea introductivă.

Creditorul care se opune cererii introductive – este creditorul care a înaintat în instanța de insolvabilitate în perioada de observație a debitorului o referință, prin care se opune intentării procedurii de insolvabilitate față de debitor. Acest creditor nu înaintează creanțele proprii, însă este dator să prezinte dovada existenței lor, și nu este degrevat de dreptul de a le înainta ulterior după intentarea pocedurii de insolvabilitate față de debitor. Respectiv, orice creditor își poate exprima poziția sa față de cererea înaintată de creditorul inițial prezentând o referință prin care se opune intentării procedurii de insolvabilitate față de debitor. Acestui creditor, de asemenea, i se atribuie toate drepturile și obligațiile stabilite de art. 51, 56 Cod de Procedură Civilă indicate mai sus.

Debitorul – este persoana juridică sau fizică față de care se solicită intentarea unei proceduri de insolvabilitate.

În concluzie, creditorul care poate contesta hotărîrea cu recurs poate fi considerat acel creditor, care are un interes legitim prin deținerea unei creanțe față de patrimoniul debitorului și care și-a manifestat acest interes legitim în cadrul procedurii de insolvabilitate fie prin:

• Depunerea cererii introductive
• Alăturarea la cererea introductivă (indiferent de denumirea cererii) fie prin înaintarea creanței (depunerea cererii de validare), fie prin referință din care reiese alăturarea, fie prin cerere de alăturare (chiar dacă nu-și înaintează creanța)
• Depunerea unei referințe prin care se opune intentării .

Doar prin manifestarea interesului în perioada de observație creditorul poate fi numit legitim și în drept de a ataca hotărîrea de intentare a procesului de insolvabilitate.