Cum depășim un stres?
Antreprenoriatul e o continuă provocare.
Stresul, presiunea constantă, dorința să ai grijă de toate aspectele muncii tale, în timp ce te menții echilibrat și sănătos e un test pe care poate îl pici des. Adevărul e că în lumea agitată în care trăim, e dificil să-ți protejezi sistemul nervos de epuizare. 

Trăim prea mult în minte și atât de puțin în corp.
Știi asta. Citești în stânga și-n dreapta despre practici, instrumente care să ajute la echilibrare, care să-ți susțină energia, dar de câte ori pui în practică ce citești? De câte ori te uiți real la nevoile corpului tău și faci pași către a-l menține în parametrii normali de funcționare?

Cum îți dai seama că ai un nivel ridicat de stres?
Observi că faci același lucru repetitiv sau că ai un comportament autodistructiv.
Când mintea se blochează, s-ar putea să te surprinzi că repeți cuvinte, verifici repetitiv anumite lucruri sau ai ticuri fizice.
Chandeliering – e un termen pe care Brene Brown îl folosește să definească un puseu brusc de durere, copleșitor.
Te ascunzi de propria viață, eviți anumite activități (sociale sau mai puțin) care înainte îți aduceau satisfacție.
Poți observa și stări de rău: poate ai dureri cronice, răni care se vindecă mai greu, infecții care reapar. 
Trebuie să știi că reacția la stres poate provoca sau înrăutăți anumite afecțiuni.
De exemplu, poate duce la creșterea tensiunii arteriale. Iar deteriorarea accentuată a vaselor de sânge crește riscul apariției bolilor de inimă. Un proces asemănător se întâmplă în toate sistemele din organism: cel digestiv, imunitar, hormonal.

Ca să-ți fie și mai clar ce presupune un nivel de stres ridicat, uite cum a fost definit burnout-ul atunci când a fost introdus ca termen tehnic de Herbert Freudenberger în 1975:

• epuizare emoțională;
• depersonalizare;
• diminuarea sentimentului de împlinire (senzația că nimic din ce faci nu contează).

Diferența dintre stres și factorii de stres
Factorii de stres sunt cei care activează reacția la stres corpul tău. Sunt activați prin simțuri (ce vezi, ce auzi, miroși, atingi, guști sau ce-ți imaginezi că are potențialul să te rănească) și pot fi:

• externi: legați de muncă, bani, familie, timp, discriminare, norme sociale etc.
• interni: autocritică, imaginea despre propria persoană/propriul corp, amintiri, identitate, proiecții despre viitor etc.

Stresul e suma schimbărilor neurologice și fiziologice care survin în corpul tău când te întâlnești cu o astfel de amenințare.
Spre deosebire de omul preistoric care închidea mult mai ușor ciclul de stres după ce simțea pericolul (îți dăm și un exemplu aici: dacă erai atacat de un animal, aveai posibilitatea să fugi și să ceri ajutor sau să te lupți cu el. În momentul în care ajungeai în siguranță știai clar că ai reușit: nu mai ești în pericol).
Azi o simplă veste că se modifică legislația și ai costuri în plus, te poate duce mental la același nivel de pericol. Și poate găsești soluții să te liniștești. Dar asta nu înseamnă că ai gestionat stresul în sine. Ești în continuare sub influența lui, corpul tău așteaptă un indiciu care să-i arate că e în siguranță, că nu mai ești în pericol și că te poți relaxa. 

7 instrumente pe care să le folosești să închei ciclul de stres
Sportul
De departe cel mai la îndemână lucru pe care-l poți face ca să finalizezi ciclul reacției la stres. E cea mai eficientă strategie și ai avantajul că poți practica orice tip de sport îți place, oricând simți nevoia. Chiar și o scurtă alergare, o sesiune de înot, de yoga, o ședință la sală, vor face diferența.
Respirația
Îți poate oferi informații despre tine (poți să-ți observi chiar acum felul în care respiri: e alert? e adânc?) și folosită corect, poate fi o sursă bună prin care te reglezi emoțional și fizic în situații de stres. Mai ales atunci când este lungă, lentă și completă, făcând abdomenul să se contracte.
Uite un exercițiu pe care să-l iei cu tine: inspiră numărând încet până la 5, ține-ți respirația 5 secunde și apoi expiră în timp ce numeri ușor până la 10. Iar apoi fă o pauză de 5 secunde.
Poți să repeți exercițiul de 3 ori și apoi să vezi cum te simți.
Interacțiunea socială pozitivă
E semnul pe care i-l oferi corpului tău că lumea e un loc sigur. Studiile spun că oamenii care au mulți cunoscuți sunt mai fericiți.  Nici măcar nu e nevoie să faci lucruri ieșite din comun ca să testezi acest instrument: poți doar să-i faci un compliment unui coleg, să-i urezi o zi frumoasă persoanei care-ți pregătește cafeaua sau să-i lași un mesaj scurt de recunoștință unei persoane dragi. Așa îi transmiți creierului tău că lumea e un loc normal, sigur, în care nu toți oamenii sunt răi.
Râsul
De când n-ai mai avut o sesiune zdravănă de râs?  Cercetătoarea Sophie Scott spune că atunci când râdem folosim un sistem revoluționar străvechi pe care mamiferele și l-au format să creeze și să mențină vechi legături sociale, dar și ca să-și controleze emoțiile. Dacă n-ai cu cine să te bucuri de o sesiune în care rememorați lucruri amuzante, internetul abundă în video-uri care îți vor stârni zâmbete și chiar hohote de râs.
Plânsul
„Nu mai fi atât de sensibil. Doar cei slabi plâng.” Probabil îți sunt cunoscute ideile. Dar cine n-a experimentat cât de eliberatoare poate fi o sesiune de plâns, nu-i cunoaște potențialul. Plânsul te eliberează. Și poate nu simți că rezolvi situația care a creat stresul respectiv, dar ai finalizat ciclul în felul ăsta. 
Ai vreun film preferat la care plângi de fiecare dată? Dacă trăiești emoția personajelor, îi dai voie și corpului tău să treacă prin ea.
Afecțiunea
Cercetările spun că o îmbrățișare a cuiva drag timp de 20 de secunde îți poate schimba nivelul hormonal, scădea tensiunea arterială și pulsul. Plus, îți îmbunătățește starea de spirit. O îmbrățișare caldă într-un context sigur îți poate ajuta la fel de mult corpul să simtă că a scăpat de o amenințare ca atunci când alergi câțiva kilometri.
Meditația
Câteva minute de meditație pe zi pot avea efecte profunde. Dacă nu ești obișnuit cu această tehnică, poți testa meditația mindfulness care implică concentrarea pe respirație sau pe senzațiile corpului. Sau pur și simplu poți vizualiza un loc liniștit și pașnic. Meditația reduce stresul și anxietatea, îmbunătățește concentrarea și claritatea mentală.

Acestea sunt cele 7 instrumente la care poți apela cu încredere atunci când simți că stresul își face simțită prezența. Experimentează ce ți se potrivește. Într-o zi s-ar putea să funcționeze o strategie, în altă zi s-ar putea să ai nevoie de un back-up. 
Nu uita că e important să ai un program de somn regulat (între 7 și 9 ore pe noapte), să te culci și să te trezești cam la aceeași oră pentru a-ți stabiliza ritmul circadian. O să simți că te odihnești mai bine.

Și, în zilele în care timpul îți permite, o rutină relaxantă înainte de culcare (o baie caldă, să citești o carte sau să asculți muzică liniștitoare) va fi de real ajutor.
Reamintește-ți să-ți încarci bateriile cât mai des. E una dintre cele mai sănătoase metode prin care poți avea grijă și de sănătatea ta mintală.
 
Articol preluat de pe blogul Upriserz