La 06 septembrie 2018, prin decizia Nr. 95, Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate declarată asupra art. 50 (2) lit. c) din Legea Insolvabilității 149/2012.

         Obiect al excepției de neconstituționalitate a constituit textul „creanțelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcția de locuințe” din articolul 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012.

Potrivit acestei norme creditorii cu drept de gaj convențional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sunt îndreptățiți la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobânzii și a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat. Aceste prevederi sunt aplicabile și creanțelor persoanelor fizice ce rezultă din contractele de investire în construcția de locuințe.

         Autorul și-a motivat excepția de neconstituționalitate prin faptul că legislatorul instituie un tratament discriminatoriu la art. 50 (2) lit. c) Legea Insolvabilității 149/2012 prin faptul că a garantat persoanelor fizice, dar nu și PERSOANELOR JURIDICE, dreptul la satisfacerea prioritară a capitalului.

        Examinând cumulul de circumstanțe și considerente legale, Curtea Constituțională a stabilit că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și nu urmează a fi acceptată  pentru examinarea în fond.

        În motivarea soluției adoptate, Curtea a precizat că nu poate fi acceptat argumentul autorului referitor la situația discriminatorie, or tratamentele diferențiate nu implică în mod automat o încălcare a articolului 16 din Constituție cu referire la egalitatea cetățenilor. Or, pentru a stabili încălcarea art. 16 din Constituție este necesară stabilirea faptului că persoanele aflate în situații similare  beneficiază de un tratament preferențial și că această diferențiere este discriminatorie. În acest caz însă,  articolul 16 din Constituție vizează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială și nu are scopul de a stabili un tratament juridic identic în privința persoanelor fizice și persoanelor juridice.

        Mai mult decât atât, Curtea a mai statuat că Legea insolvabilității stabilește cadrul juridic privind procesul de restructurare a societăților insolvabile în vederea remedierii lor financiare și economice. Or, la acest capitol, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că în contextul insolvenței, clasificarea creditorilor este o trăsătură comună a sistemelor interne ale statelor contractante, fiind concepută pentru a atinge un echilibru între creditorii concurenți și interesele publice mai largi față de un debitor falit care nu are active suficiente pentru a satisface creanțele tuturor creditorilor săi.

        În final, Curtea a conchis că reglementarea prin lege a creanțelor privilegiate în vederea asigurării unui grad sporit de responsabilitate în gestionarea eficientă a patrimoniului pentru realizarea obiectivului principal al insolvenței este justificată de preocuparea legislatorului de a reglementa în mod judicios aspectele ce țin de distribuirea masei debitoare pentru executarea creanțelor patrimoniale ale creditorilor. Prin urmare, această practică se încadrează în marja de discreție a legislatorului, fără a afecta prevederile invocate ale Constituției.

       Astfel, analizând considerentele expuse de Curtea Constituțională în decizia sus precizată, remarcăm că rațiunea legiuitorului expusă la art. 50 (2) lit. c) Legea Insolvabilității 149/2012, a avut drept scop protejarea prioritară a persoanelor fizice, spre deosebire de persoanele juridică, care au investit în construcția de locuințe, în situația în care firma de construcția devine insolvabilă.

       Corespunzător, în virtutea prevederilor art. 50 (2) lit. c) Legea Insolvabilității 149/2012, creanța persoanei juridice rezultate din contractul de investiție în construcția de locuințe nu va putea fi admisă de administrator și validată de instanța de judecată în categoria creanțelor garantate față de patrimoniul debitorului insolvabil.

de Iosip Andrei Constantin

Avocat titular (office@iosip.md)

*Prezentul articol reflectă viziunea autorului și nu poziția oficiala a CNII  Moldinsolv sau UAAM.