Ținând cont de situația epidemiologică din țară și de măsurile care au fost luate în scopul prevenirii răspândirii acesteia, se va observa un impact negativ, poate chiar devastator, asupra activității mai multor întreprinderi fie ele mari, mijlocii sau mici.

        În acest sens, vreau să atrag atenția asupra faptului că Legea Insolvabilității nr. 149/2012 propune întreprinderilor un șir de remedii în vederea salvării activității sale printr-un set de măsuri pe care vreau să le fac cunoscute.

      1. Conform articolul 219 Legea insolvabilității „Întreprinderea aflată în dificultate financiară este în drept să depună în instanța de insolvabilitate o cerere introductivă motivată de intentare a procedurii accelerate de restructurare”. Respectiv, debitorul aflat în procedura accelerată de restructurare NU este declarat în proces de insolvabilitate”.

      Reieșind din conținutul art. 218 al Legii insolvabilității în vigoare, procedura accelerată de restructurare se aplică întreprinderilor aflate în dificultate financiară. Prin întreprindere în dificultate financiară se înțelege acea întreprindere al cărei potențial de viabilitate managerială și economică se află într-o dinamică descrescătoare, dar al cărei titular execută sau poate să execute obligațiile exigibile. Prin urmare, procedura accelerată de restructurare nu poate fi aplicată în cazul în care, la examinarea cererii introductive, se constată existența incapacității de plată sau starea de supraîndatorare a debitorului. Deși procedura aplicabilă întreprinderilor aflate în dificultate financiară poartă o denumire foarte similară cu procedura de restructurare, aceasta este esențial diferită de ultima, reieșind din finalitatea aplicării. Dacă procedura de restructurare urmărește reabilitarea debitorului aflat în incapacitate de plată sau supraîndatorare, atunci procedura accelerată de restructurare are menirea de a mări potențialul economic al debitorului, care se află sub iminența intrării în incapacitate de plată (declarării lui în proces de insolvabilitate – respectiv debitori ce NU sunt declarați insolvabili).

Procedura nu este una foarte complicată și se rezumă la următoarele:

       a. Debitorul aflat în situație financiară critică depune în instanța de judecată o cerere de intentare a procedurii accelerate de restructurare.

    b. Instanța în termen de 5 zile admite cererea, numește un administrator provizoriu, suspendă executările silite din bunurile debitorului, suspendă calcularea oricăror sancțiuni sau penalități și numește data adunării de votare a planului procedurii accelerate de restructurare.

       c. Debitorul va propune spre votare adunării creditorilor un plan de restructurare care va putea prevedea:

• Eșalonarea datoriilor pe un termen de 3 ani;

• Reducerea totală sau parțială a datoriilor;

• Restructurarea activității debitorului;

• Amânarea scadenței, modificarea ratei dobânzii, a penalității, a oricărei alte clauze din contract sau a celorlalte izvoare ale obligațiilor sale;

• Majorarea capitalului social al debitorului prin aporturi suplimentare aduse de asociați (membri) ai debitorului sau de terți, inclusiv ca urmare a emisiunii suplimentare de acțiuni sau de titluri de valoare;

• Stingerea creanțelor prin compensare, confuziune, remitere a datoriei, novație, convertire a datoriilor în cote-părți din capitalul social al debitorului sau în acțiuni, convertire în acțiuni a obligațiilor și a altor titluri de valoare și prin alte modalități legale de stingere a creanțelor;

• Alte măsuri financiare organizatorice, operaționale și juridice orientate spre remedierea financiară și economică a debitorului neinterzise de lege.

    Conform art. 224 (1), odată cu acceptarea de către adunarea creditorilor a planului procedurii accelerate de restructurare, instanța de insolvabilitate, în mai puțin de 5 zile, va confirma planul prin o hotărâre definitivă și va dispune încetarea procedurii accelerate de restructurare a debitorului și trecerea la procedura de realizare a planului confirmat. În procedura de realizare a planului, debitorul reintră în dreptul de administrare, administratorul provizoriu fiind doar supraveghetor.

        Respectiv, procedura accelerată de restructurare îi permite debitorului aflat în dificultate financiară să obțină un termen de răgaz de  achitare a datoriilor, termen în care acesta își poate repara activitatea fără a avea vreo pagubă esențială sau riscul de a pierde afacerea. De asemenea, procedura dată îl va proteja pe debitor, astfel încât acesta să se abțină de la vânzări forțate și rapide a bunurilor la prețuri derizorii și de la calcularea unor penalități nejustificate.

            2. Dacă întreprinderea a devenit insolvabilă ca urmare a crizei financiare, aceasta poate depune o cerere de intentare a procedurii de restructurare. Conform art. 182 Restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor sale, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al procedurii de restructurare.

Debitorul prezintă un plan care prevede aceleași posibilități:

• Eșalonarea datoriilor pe un termen de 3 ani;
• Reducerea totală sau parțială a datoriilor;
• Amânarea scadenței, modificarea ratei dobânzii, a penalității, a oricărei alte clauze din contract sau a celorlalte izvoare ale obligațiilor sale;
• Stingerea creanțelor prin compensare, confuziune, remitere a datoriei, novație, convertire a datoriilor în cote-părți din capitalul social al debitorului sau în acțiuni, convertire în acțiuni a obligațiilor şi a altor titluri de valoare sau prin alte modalități legale de stingere a creanțelor;
• Alte măsuri financiare.

      Conform art. 206 Legea insolvabilității, prin hotărârea de confirmare a planului procedurii de restructurare, instanța de insolvabilitate dispune încetarea procedurii de restructurare şi aplicarea planului faţă de debitor.

       Conform articolului 210, după ce hotărârea de confirmare a planului procedurii de restructurare devine definitivă și irevocabilă, debitorul reintră în dreptul de administrare a masei debitoare în conformitate cu planul confirmat, sub supravegherea administratorului insolvabilității, până când instanța de insolvabilitate va dispune motivat fie încheierea procedurii de restructurare și luarea tuturor măsurilor pentru reinserția debitorului în activitatea economică, fie încetarea realizării planului și trecerea la faliment.

     Astfel, în ambele cazuri descrise, debitorul, deși este sub incidența Legii insolvabilității, nu este declarat în proces de insolvabilitate (în cazul procedurii accelerate de restructurare) sau este încetată procedura de insolvabilitate cu aplicarea planului faţă de debitor ( în cazul procedurii de restructurare).

   Ambele proceduri propun soluții eficiente pentru obținerea de către întreprinderi a unor remedii pentru salvgardarea întreprinderii prin amânarea, eșalonarea sau reducerea datoriilor pe un termen de 3 ani fără consecințe negative pentru acestea.

 de Irina SELEVESTRU

Avocat, administrator autorizat, doctor în drept

(insolv@mail.ru)

* Articolul de mai sus reprezintă viziunea autorului și nu reflectă poziția oficială a CNII Moldinsolv sau a UAAM.