Capitolul I:

 

1. Începutul crizei economice și de sănătate

• Măsurile luate de guverne au stopat sau redus semnificativ activitatea economică a țărilor, ceea ce a avut un efect imediat asupra tranzacțiilor pe piață precum și asupra relațiilor contractuale deja existente. Problemele legate de îndeplinirea obligațiilor contractuale au devenit unele dintre cele mai răspândite.

 

2. Efectele situației asupra relațiilor contractuale

• Impactul pandemic afectează relațiile contractuale, atât local cât și la nivel internațional. Au apărut mari probleme în ceea ce privește legile diferitor părți ale contractului care adesea nu coincid. Pentru a rezolva problemele de acest tip, se poate apela la instrumentele moderne de drept transnațional care oferă soluții flexibile și pot fi adaptate la variatele circumstanțe a fiecărei jurisdicții.

 

3. Principile UNIDROIT drept un instrument util al dreptului transnațional pentru a face față situației

• În 1994, UNIDROIT  (Institutul Internațional pentru Unificarea Dreptului Privat) a creat un document numit ,,Principiile UNIDROIT privind contractele comerciale internaționale”. Acestea sunt acum unicul instrument global ce oferă un set de reguli generale inteligibile aplicabile diferitor tipuri de contracte comerciale.

 

4.  Principiile și COVID: Scopul Documentului

• Scopul acestui document este să ofere ghidare. Acesta nu oferă soluții exacte, ci mai degrabă îndrumă cititorul pe calea corectă, în ce întrebări să-și pună și să ia în considerare fapte relevante și circumstanțele specifice fiecărui caz. Acestea, de asemenea, îi ofer legiuitorului anumite materiale pentru a-l ajuta în modernizarea regulațiilor în drept sau chiar în adoptare unor reguli speciale în această situație.

 

5. Efectele pandemiei și a măsurilor aferente asupra executării contractelor

• Este important să realizăm dacă una dintre părți invocă COVID-19 drept o scuză pentru proasta lor prezentare sau într-adevăr pandemia le-a cauzat imposibilitatea și dacă da, în ce condiții. De asemenea, trebuie luate în considerare situațiile în care executarea este mult mai dificilă, dar totuși este posibilă.

 

7. Concepte la nivel local

• La nivel local, totul este variabil și schimbător de la zonă la zonă. În unele jurisdicții nu există vreo lege în care să fie exprimate clar sau o soluție consistentă.

 

8. Forța Majoră și dificultatea în dimensiunea internațională
9. Cel mai mare avantaj e flexibilitatea
10. Conținutul documentului

• Vom introduce mai jos conținutul documentului

 

11. Timpul, locul și alte circumstanțe relevante

• O variabilă importantă este data la care a fost încheiat contractul. Pot exista cel puțin 4 cazuri diferite în relație cu pandemia: (i)înainte de 31 decembrie 2019; (ii) pe sau după 31 decembrie 2019, dar înainte de 13 martie 2020 (declarată oficial pandemia) sau când a fost criza de sănătate în jurisdicția dată (care s-a întâmplat prima); (iii) în timpul stării de urgență a prezentei jurisdicții; (iv) după ce starea de urgenta s-a terminat. În fiecare dintre situațiile date, Principiile vor fi aplicate diferit. Un alt detaliu relevant este sediul de afaceri al executorului și în unele cazuri ale ambelor părți. E important sa fie luate în considerare toate circumstanțele.

 

12. Fapte de luat în considerare când se analizează forța majoră

• Am decis să despărțim circumstanțele în două segmente: pandemia în sine și efectul acestei pandemii asupra obligațiilor contractuale și desigur măsurile adoptate în vederea pandemiei. Multe probleme legate de executarea contractului pot fi cauzate la început de pandemie și ulterior de măsurile luate împotriva ei.

 

 

Capitolul II (Force Majeure)

 

• Art. 7.1.7:

1. Neexecutare obligațiilor este scuzată dacă partea dată dovedește faptul că aceasta a fost cauzată de un impediment înafara propriului control și nu ar fi putut fi posibilă prevenirea sau luarea în considerare a posibilității existenței acestui impediment la momentul încheierii contractului sau să se evite / depășească consecințele impedimentului.
2. Când impedimentul este temporar, această scuza are efect pentru atât timp cât este rezonabil, luând în considerare efectele impedimentului asupra executării contractului.
3. Partea care nu reușește să-și execute obligațiile este obligată să notifice cealaltă parte despre impediment și consecințele acestuia. Dacă notificarea nu este primită de cealaltă parte în timp rezonabil de când partea știa sau ar fi trebuit să știe despre impediment, aceasta este răspunzătoare pentru daunele cauzate de dezinformare.
4. Nimic din acest articol nu îngrădește dreptul uneia dintre părți să anuleze sau sisteze contractul sau să ceară bani datorați.

 

13.  Conturul forței majore în Principii

• Efectul aplicării art 7.1.7 este să exonereze executorul de la plata daunelor pentru neexecutarea lucrărilor și să suspende obligațiile dacă impedimentul este temporar în timp ce alte drepturi ale celeilalte părți nu sunt afectate.

 

14.  Conform art 7.1.7, ca executorul să fie scuzat, neexecutarea trebuie să fie cauzată de un impediment care:

• Nu putea fi controlat de acesta;
• Nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la momentul încheierii;
• Executorul nu putea în mod rezonabil să evite sau depășească impedimentul.

 

15.  Un impediment parțial sau total al executării drept o necesitate

• În primul rând, trebuie să fie stabilit dacă executarea a fost într-adevăr afectată. Executorul trebuie să dovedească relația de cauzalitate între pandemie și imposibilitatea de executare. Unele contracte pot fi îndeplinite în regim normal și în timpul pandemiei, deoarece sunt afectate într-o doză limitată sau deloc.

 

16.  Despre natura unor impedimente

• O altă circumstanță foarte relevantă este natura măsurilor luate și a restricțiilor impuse. Pentru a stabili relevanța impedimentului, cel mai important factor este obligativitatea măsurilor. De exemplu, în timp ce în cazul unei fabrici de producere care este închisă în mod obligatoriu de stat, acest aspect este un impediment clar relevant care ar fi o piedică în calea executorului în a-și onora obligațiile. Cu toate acestea, o măsură precum limitarea numărului de angajați sau sporirea atenției în ceea ce privește producția, nu.â

 

17.  Forța Majoră și caracterul rezonabil

• Criteriile menționate în art 7.1.7 sunt axate pe ideea de caracter rezonabil și sunt astfel în mod deliberat foarte flexibile. Acestea se concentrează pe un rezultat pozitiv concret la care se poate ajunge doar în cunoștință de cauză a circumstanțelor. Pentru a realiza dacă ceva e sau nu rezonabil, imaginați-vă o persoană de bună credință aflată în aceiași poziție ca executorul și luați în considerare particularitățile cazului, natura și scopul contractului și practicile comerciale în acest caz.

 

18.  Înafara controlului părților

• În conformitate cu art 7.1.7 impedimentul care cauzează forța majoră trebuie să fie înafara controlului părților. Se poate afirma fără nici un dubiu că pandemia COVID-19 și măsurile luate nu puteau fi controlate de părțile contractului, deci reprezintă o forță majoră. Cu toate acestea, în cazul în care, ipotetic, executorul contractului, persoană fizică, s-a îmbolnăvit de COVID-19 (pe care l-a luat intenționat sau din iresponsabilitate) și nu își mai poate îndeplini obligațiile, cel mai probabil această situație nu va cădea sub incidența forței majore, deoarece sănătatea executorului este în anumită măsură controlată de acesta.

 

19.  Imposibilitatea de a prevedea și posibila relevanță a distincției între pandemie și consecințele acesteia

• Există o diferență între pandemia propriu-zisă și măsurile luate de autoritățile diverselor țări, întrucât sunt aspecte diferite. În cazul primei, este într-adevăr imposibil de prevăzut, dar unele măsuri puteau fi foarte bine ,,prezise”.

 

20. Timpul și locul drept componente factuale cheie ale analizei

• Pentru a stabili dacă un impediment legat de COVID-19 era sau nu posibil de prevăzut, trebuie luați în considerare toate detaliile factuale: data încheierii contractului și sediul de afaceri al părților. Ambele sunt relevante, întrucât măsurile luate nu au fost luate peste tot în același timp.

 

21.  În ceea ce privește data încheierii contractului, apar mai mute perioade relevante: (i) la nivel internațional, finalul lui decembrie 2019 odată cu primele anunțuri ale autorităților chineze în legătură cu virusul; după 30 ianuarie 2020 când WHO (Organizația Mondială a Sănătății) a declarat COVID-19 drept ,,O urgență de sănătate publică de amploare internațională”; după 11 martie 2020 când COVID-19 a fost declarat în mod oficial o pandemie; (ii) în relație cu o jurisdicție specifică când o situație a ajuns la un anumit nivel de gravitate și a atras suficient de mult atenția publică, de aici fiind creat un anumit grad de previzibilitate.

 

21. Măsurile guvernamentale și previzibilitatea

• Din păcate, nu există un pachet de măsuri luate peste tot, ci acestea variază de la un loc la altul. În măsura în care este relevant pentru prevederile contractului, următoarea informație poate fi considerată importantă în relația cu previzibilitatea: (i) majoritatea țărilor au aplicat carantina totală, îngrădirea transportului și alte măsuri stricte rapid publicate în presa; (ii) cu câteva excepții, țările au luat măsuri treptat; (iii) cu câteva excepții, restricțiile au fost cu titlu de obligativitate. Luând toate acestea în considerare, trebuie determinat dacă părțile puteau în mod rezonabil să prevadă măsurile care vor fi adoptate la nivel local.

 

23. Previzibilitatea după ce pandemia a fost controlată și măsurile ridicate

• Mai exact, această întrebare face referire la previzibilitatea consecințelor asupra contractului încheiat în cazul unui potențial al doilea val / valuri ale pandemiei. Nu există un răspuns clar aici, ținând cont de faptul că nu se prevede în viitorul apropiat finalul pandemiei cu excepția cazului în care este elaborat un vaccin sau un alt remediu permanent. În cazul în care se revine la circulația, comerțul internațional și interacțiunea umană anterioară posibilitatea revenirii COVID-19 nu trebuie exclusă. Pentru a avea o asigurare, cea mai bună metodă este includere unei clauze în noul contract care să facă referire la acest caz.

 

24. Forța majoră și (lipsa) necesității executorului de a lua acțiune pentru a trece peste circumstanțe

•  Executorul trebuie să dovedească prin ce metodă pandemia i-a afectat capacitatea de a-și îndeplini obligațiile și că nu era în situația în care ar fi putut evita impedimentul.

 

25. Notificarea despre impediment

• Conform art 7.1.7 executorul trebuie să informeze cealaltă parte despre existența impedimentului în timp rezonabil de la constatarea acestuia. În cazul în care au loc neplăceri din cauza dezinformării, executorul este obligat să plătească pagubele.

 

26.  Obligația de a diminua dauna

• Executorul nu poate doar să accepte în mod pasiv situația, ci este obligat să întreprindă acțiuni rezonabile ca să diminueze răul produs de pandemie.

 

27.  Timpul eficacității forței majore ca motiv de a scuza neexecutarea

• Ținând cont că majoritatea măsurilor luate este de natură temporară, executarea va fi scuzată pe toată perioada în care impedimentul a fost activ și uneori și ulterior. Dacă, de exemplu, o fabrică a fost închisă în perioada celor 5 luni de pandemie în mod rezonabil, te poți aștepta să se deschidă după o luna, cât ar dura pregătirile și alte detalii, respectiv să fie eliberată de executare pe un termen de 6 luni.

 

28.  Principiul bunei credințe și cel al obligației de cooperare

• Ambele părți trebuie să facă tot ce le stă în putință în mod rezonabil pentru a minimiza sau evita daunele și impedimentele cauzate de COVID-19.

 

29.  Remedii la îndemâna executorului

• Odată ce a fost stabilită clar existența forței majore, care sunt remediile pe care le poate folosi executorul? Acesta poate sista imediat executarea lucrărilor sau chiar să le oprească, ceea ce ar rezulta în terminarea contractului, dacă demonstrează că nu poate să-și îndeplinească sarcinile nici în perioada următoare.

 

30.  Incluziunea clauzelor ad hoc de forță majoră

• Ținând cont de toate cele expuse mai sus, UNIDROIT sugerează incluziunea unei noi clauze în contractele viitoare în care să fie stipulate metode de renegociere în cazul în care impedimentul durează mai mult decât o perioadă de timp anume. Luând în considerare nesiguranța acestor timpuri, o clauză mai detaliată ar fi bine-venită. Aceasta ar putea include:
• Sistarea executării – atunci când părțile trebuie să execute consecutiv o obligație partea care trebuie să le execute ultima poate să-și sisteze obligațiile până când prima parte nu le îndeplinește pe ale ei.
• Dreptul de terminare a contractului – o parte are dreptul să termine contractul în cazul în care cealaltă nu și-a executat în mod fundamental obligațiile.
• Suspendarea în caz de forță majoră, moarte sau incapacitate – perioada de executare poate fi suspendată astfel încât să nu expire un an de la apariția impedimentului.

 

31.  Ghidare în întocmirea contractelor locale cu regulări ad hoc

• Sugestiile de mai sus pot fi la fel de bine aplicate și pentru contratele locale, nu doar cele internaționale

 

32.  Clauzele de forță majoră și interpretarea contractului

• Atunci când o clauză majoră este aplicată, aceasta prevalează în fața tuturor Principiilor, dar apare des o problemă în practică și anume interpretarea acesteia. De aici și importanța modului în care e întocmită. Atenție sporită atunci când este menționată o listă de exemple de forță majoră, căci nu e clar dacă se considera forță majoră doar cele enumerate sau dacă sunt doar exemple ipotetic. Dacă, de exemplu, pandemia nu e inclusă în listă, înseamnă oare că nu o considerăm forță majoră? Astfel de probleme pot fi evitate dacă la întocmirea contractului se atrage atenția la detalii.

 

 

Capitolul III : Dificultatea

 

33.  Schimbarea circumstanțelor de către COVID-19 și regularea dificultății în Principii

• Pandemia cu siguranță a cauzat mari dificultăți în îndeplinirea anumitor obligații, dar conform Principiilor,  acestea tot trebuie îndeplinite. Indiferent cât de dificil este pentru executor, acesta trebuie să-și îndeplinească obligațiile, dar există și excepții, desigur.

 

34.  Cerințele pentru a invoca dificultatea în contextul Principiilor

• Dificultatea poate fi aplicată atunci când circumstanțele schimbă în mod fundamental echilibrul contractului sau deoarece costul a crescut sau valoarea adusa de executor, una dintre părți fiind astfel clar dezavantajată.

 

35. Schimbarea circumstanțelor trebuie să fie fundamentală și obiectiv constatată

• Pandemia sau măsurile impuse în urma ei trebuie să schimbe în mod ,,fundamental” balanța contractului. Nu există o definiție clară a acestui cuvânt, dar se presupune că s-a schimbat natura contractului / caracteristicile execuției / condițiile relevante ale pieței etc. Cu toate acestea, dificultatea poate fi invocată doar pentru lucrările neexecutate încă. O parte nu poate cere compensații materiale pentru o obligație executată deja în contextul dificultății.

 

36.  Exemple de creștere al costului executării

• Un exemplu: Un distribuitor de haine s-a angajat să exporte haine și măști de protecție, dar din cauza unei măsuri guvernamentale a fost nevoit să cumpere materie primă din altă parte, o altă țară la un preț mult mai mare.

 

37. Renegocierea contractului în lumina noilor circumstanțe

• UNIDROIT susține renegocierea contractului în cazul în care o parte este clar dezavantajată. Această metodă este foarte utilă mai ales în cazul contractelor de lungă durată, iar partea dezavantajată poate cere schimbări în contract în mod rezonabil. Cererea trebuie să fie clară și bine motivată.

 

Concluzii

• Pandemia COVID-19 a avut un impact enorm asupra populațiilor, contractelor și a economiei. Principiile UNIDROIT oferă niște soluții alternative sau ,,Principii de ghidare” pentru a face față situației și a renegocia eventualele neplăceri și schimbări. Pot fi invocate clauzele de forță majoră și dificultate pentru a atenua consecințele pandemiei asupra părților contractului.
• Situațiile extraordinare cer soluții extraordinare.

 

 

 

* Textul reprezintă un rezumat, iar informațiile au fost editate în lungime și/sau claritate