Întrebare: Am primit de la administratorul insolvabilității unei societăți insolvabile somație de poprire a datoriei. Ce document e acesta, care sunt efectele lui și ce urmează să fac?

Răspuns: Conform art.107 (1) din Legea insolvabilității: După intentarea procedurii de insolvabilitate sau a procedurii simplificate a falimentului, administratorul și/sau lichidatorul vor lua neîntârziat în primire și administrare toate bunurile care aparțin masei debitoare. Administratorul/lichidatorul, în baza hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate și/sau a încheierii instanței de insolvabilitate, impune, prin executare silită, predarea bunurilor aparținând masei debitoare care se găsesc la debitor sau la terț. Actele emise de administrator/lichidator în scopul executării hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate și/sau încheierii judecătorești privind preluarea bunurilor ce aparțin masei debitoare se asimilează actelor emise de executorul judecătoresc. Iar, una din atribuțiile administratorului autorizat este potrivit art. 66 (1) l) Legea insolvabilității este colectarea datoriilor față de debitor și recuperarea silită a bunurilor debitorului aflate în posesiunea unor terți.
Legiuitorul stabilește, că procedura de insolvabilitate este o procedură care urmează să deruleze cu celeritate, astfel, încât în termen de cel mult doi ani toată masa debitoare urmează a fi valorificată, iar mijloacele încasate de pe urma valorificării masei debitoare urmează a fi distribuite creditorilor.
În acest sens, articolul 126 din Legea insolvabilității vine cu o procedură mai accelerată pentru întreprinderile insolvabile să-și recupereze bunurile aflate în posesia unor terți. Aceasta se datorează prevederilor art.68 alin.(2) și art.74 alin.(1) din Legea insolvabilității, care stipulează că prin hotărâre de intentare a procedurii de insolvabilitate, dreptul debitorului de a administra și de a dispune de bunurile incluse în masa debitoare este transmis administratorului insolvabilității/lichidatorului. În procedura de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura de restructurare acțiunile administratorului/lichidatorului sunt orientate spre păstrarea, majorarea și valorificarea cât mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cât mai deplină a creanțelor creditorilor.
Poprirea constituie o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea bunurilor datorate societății insolvabile de către un terț, sau pe care terțul le va datora acesteia din urmă în viitor în temeiul unor raporturi juridice.
Prin bunuri obiect al popririi înțelegem: a) mijloacele bănești în numerar și fără numerar, în monedă națională și în valută străină; b) titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale; c) bunurile mobile corporale ale debitorului; d) creanța cu termen ori sub condiție.
Mai simplu spus, poprirea constituie o măsură luată de administratorul insolvabilității în scopul asigurării integrității masei debitoare a întreprinderii insolvabile prin dispunerea indisponibilizării bunurilor datorate întreprinderii insolvabile sau ce urmează a fi datorate în viitor de către un terț (în continuare terț poprit).
Poprirea se inițiază prin somație remisă de administratorul insolvabilității către terțul poprit unde se va indica bunurile poprite și i se va acorda un termen terțului poprit de cel mult 5 zile de la comunicarea popririi pentru restituirea către societatea insolvabilă a bunurilor poprite sau pentru a comunica administratorului insolvabilității obiecții asupra popririi instituite.
După comunicarea despre înființarea popririi terțul poprit are obligația de a indisponibiliza bunurile poprite. Efectul popririi privind indisponibilizarea valorilor urmărite, este identic cu efectul sechestrului.
Un alt efect pe care îl oferă poprirea constă în posibilitatea administratorului insolvabilității/lichidatorului să urmărească nu numai sumele de bani pe care le datorează terțul poprit debitorului la data înființării popririi, dar și pe acelea pe care le va datora în viitor, asigurându-se executarea creanței pe măsură ce aceste sume vor deveni scadente.
Astfel, somația de poprire înaintată de către administratorul insolvabilității, constituie un document, care indisponibilizează (aplică sechestru) pe bunurile poprite, iar terțul poprit primind somația este obligat în termen de cel mult 5 zile să:

1. Remită bunurile poprite către administratorul insolvabilității, sau
2. Să obiecteze către administratorul insolvabilității anexând dovezile care atestă temeinicia obiecțiilor înaintate.

Concomitent somația de poprire poate fi remisă și instituției financiare, care de la data sesizării va avea obligația să indisponibilizeze atât sumele existente în acel moment în cont cât și cele provenite din încasările viitoare ale terțului poprit.
 
Întrebare: Din care raporturi poate reieși poprirea: e necesar existența unui contract între societatea insolvabilă și terțul poprit?

• Poprirea poate să-și aibă regimul într-un contract, în lege, sau într-un fapt juridic.

 
Întrebare: ce se întâmplă în cazul în care nu voi reacționa la somația de poprire a datoriei sau voi efectua operațiuni sau transferuri cu sumele și bunurile indisponibilizate?
În cazul în care terțul poprit nu se va conforma somației de înființare a popririi, actele de transfer a bunurilor poprite sunt supuse efectelor nulității absolute. Conform art. 126 alin.(3) din Legea insolvabilității, orice operațiune efectuată cu sumele datorate sau bunuri după data comunicării somației de înființare a popririi este nulă. Astfel, potrivit legii insolvabilității, orice act juridic încheiat cu bunurile indisponibilizate după înființarea popririi este lovit de nulitate absolută. Prin urmare față de actul juridic nul se vor aplica imediat următoarele efecte legale: ➢ retroactivitatea nulității actului juridic, în sensul că efectele nulității se produc din momentul încheierii actului juridic; ➢ repunerea în situația anterioară (restitutio in integrum), care se realizează prin restituirea prestațiilor efectuate în temeiul actului juridic anulat; ➢ anularea atât a actului juridic iniţial, cât şi a actului juridic subsecvent (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis).
De asemenea administratorul insolvabilității se va adresa în instanța de judecată cu cerere de validare a popririi. Ca urmare a examinării cererii de validare a popririi, instanța de judecată va decide prin hotărârea de validare a popririi transmiterea bunurilor poprite în proprietatea societății insolvabile. Dacă bunurile mobile corporale datorate societății insolvabile nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi predate în natură, acesta este obligat, prin hotărâre de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct prin executor judecătoresc.
Dacă este vorba de mijloace financiare, instanța de judecată va decide prin hotărârea de validare a popririi încasarea de la terțul poprit în favoarea societății insolvabile a sumei poprite.
Respectiv, dacă terțul poprit nu va restitui societății insolvabile bunurile poprite și nu va obiecta împotriva înființării popririi, administratorul insolvabilității va solicita instanței de insolvabilitate validarea popririi. Instanța de judecată va emite una din următoarele hotărâri:

• transmiterea bunurilor poprite în proprietatea societății insolvabile;
• plata contravalorii acestor bunuri, în cazul în care bunurile mobile corporale datorate societății insolvabile nu se mai află la data validării în posesia terțului sau nu pot fi predate în natură;
• încasarea mijloacelor financiare de la terțul poprit în folosul societății insolvabile.

 
Întrebare: în ce termen poate fi solicitată instanței de judecată validarea popririi?
 
Conform art.126 alin.(9) a Legii insolvabilității, termenul în care administratorul insolvabilității/lichidatorul este în drept să sesizeze instanța de insolvabilitate în vederea validării popririi este de o lună, calculat din data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma datorată, ori să revendice bunul urmărit. Curtea Supremă de Justiție prin recomandarea nr.81 din 21.10.2015 a explicat, că termenul de sesizare a instanței de insolvabilitate pentru validarea popririi prevăzut de art. 126 alin.(9) din Legea insolvabilității este un termen de procedură, care nu atrage după sine sancţiunea decăderii.
 
Întrebare: pot fi poprite doar sumele datorate sau și penalitățile și dobânzile?
Potrivit art. 126 (3) Legea insolvabilității indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanţei poprite, și asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înfiinţarea popririi. Potrivit art. 473 (5) Cod Civil fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, precum chiriile, arendele, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.
 
Întrebare: unde pot găsi informații suplimentare despre modalitatea de poprire în insolvabilitate?
Răspuns: pe pagina UAAM.md rubrica: Cadrul Normativ: Codul bunelor practici: ”Norme de aplicare practică a procedurii popririi în cadrul procesului de insolvabilitate”