Cesiunea în cadrul procedurii de insolvabilitate.
11 mar 2024Întrebarea despre care vom discuta este dacă în cadrul procedurii de insolvabilitate este admisă cesiunea creanțelor și cum are loc subrogarea în drepturi.
Vom descrie reglementarea juridică relevantă:
Potrivit articolului 1 din Legea Insolvabilității nr. 149, din 29.06.2012, scopul legii este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea Insolvabilității, Participanți la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege.
Potrivit art. 2 din aceeași lege, creditor se consideră persoană fizică sau persoană juridică deținător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile prezentei legi.
Potrivit art. 53 alin. (3) din Legea Insolvabilității, îndreptăţit să participe la procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat şi căruia i s-a validat, total sau parțial, o cerere de înaintare a creanţei prin includere în tabelul definitiv al creanţelor.
Potrivit articolului 44 al Legii Insolvabilității, în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate.
În conformitate cu prevederile art. 47 alin.(1)-(4) din Codul de executare, în cazul ieșirii uneia dintre părți din procedura de executare (decesul persoanei fizice, dizolvarea persoanei juridice sau reorganizarea ei, cesiunea creanței, preluarea datoriei), instanța de judecată examinează cererea privind înlocuirea acestei părți cu succesorul ei în drepturi în conformitate cu art. 70 din Codul de procedură civilă. Toate actele săvârșite în cadrul procedurii de executare până la înlocuirea părții în procedura de executare cu succesorul ei în drepturi sânt obligatorii pentru acesta din urmă în măsura în care actele ar fi fost obligatorii pentru partea care a fost înlocuită. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procedurii de executare. Încheierea privind admiterea succesiunii de drepturi poate fi atacată cu recurs.
Potrivit prevederilor art. 70 alin. (1)-(3) CPC, în cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. (2) Actele săvârșite până la intrarea în proces a succesorului sânt obligatorii lui în măsura în care ar fi fost obligatorii persoanei pe care succesorul în drepturi a subrogat-o. (3) Încheierea instanței despre refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu recurs.
Conform prevederilor art.823 alin.(1) din Codul Civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior.
Potrivit art. 849 alin. (1)-(3) din Codul Civil, o parte la raportul contractual poate să convină cu un terț, cu consimțământul celeilalte părți la raportul contractual, ca terțul să o substituie în calitatea de parte la raportul contractual. Consimțământul celeilalte părți poate fi dat și în prealabil. În acest caz, transferul produce efect din momentul când cealaltă parte este notificată despre acest fapt. În măsura în care prin efectul acestei substituiri terțul dobândește drepturi, se aplică dispozițiile secțiunii 1.
Conform art. 1773 alin. (1)-(6) din Codul Civil, creditorul poate cesiona contractul de credit unei bănci sau organizației de creditare nebancară cu sediul sau sucursală în Republica Moldova fără acordul celeilalte părți contractante. Concomitent cu cesiunea contractului de credit, creditorul poate cesiona, total sau parțial, și garanțiile și alte drepturi accesorii constituite în legătură cu obligațiile asumate prin contractul de credit, fără acordul celeilalte părți contractante și/sau al terților care le-au constituit.
Mai avem și art. 56 (7) Legea Insolvabilității, Lista creditorilor cu drept de vot poate fi modificată înainte de adunare de către persoana care a convocat adunarea numai în cazul:
...
c) cesiunii creanțelor anterior adunării de către persoanele înscrise în listă, dacă documentele de cesiune au fost perfectate corect.
Din tot cumulul de norme indicate mai sus, cesiunea ridică câteva întrebări pe care urmează să le examinăm și să le înțelegem:
SRL ZZZ Noul Creditor a depus o cerere de validare a creanțelor, creanța sa bazându-se pe actele transmise de către SRL YYY și actul de verificare. Vom începe cu prevederea de la litera c) alin (1) art. 66 conform căreia una din atribuțiile administratorului insolvabilității/lichidatorului constă în verificarea creanțelor şi, după caz, formularea de obiecții referitor la ele, întocmirea tabelelor de creanțe. Potrivit alin (1) art. 142 creanțele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii. Alin (4) și (5) din același articol indică asupra faptului cum administratorul verifică creanțele și anume ”Administratorul insolvabilității/lichidatorul procedează de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanța de insolvabilitate și a documentelor depuse și efectuează o cercetare amănunțită pentru a stabili dacă creanța nu este contestată sau în litigiu, care este valoarea exactă conform actelor din care rezultă creanța și prioritatea fiecărei creanțe. În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (4), administratorul insolvabilității/lichidatorul va putea solicita reprezentantului debitorului explicații, informații și documente suplimentare, după caz.” Respectiv, administratorul insolvabilității/lichidatorul verifică creanța înaintată:
a) În raport cu documentele prezentate de către creditor;
b) În raport cu documentele contabile primite de la debitor și;
c) În raport cu explicațiile informațiile prezentate de organele de conducere ale debitorului.
Respectiv administratorul insolvabilității/lichidatorul verifică creanțele prin toate sau prin cel puțin una din metodele indicate mai sus și dă o apreciere actelor studiate. Dacă chiar în contabilitatea debitorului XXX nu este reflectată operațiunea de cesiune a creanțelor, iar creditorul YYY prezintă dovezi că a notificat debitorul XXX despre cesiune, care nu a obiectat împotriva cuantumului creanței, atunci administratorul va trece în tabel creanța Noului creditor ZZZ. Chiar dacă creditorul YYY și nici Noul Creditor ZZZ nu a notificat debitorul XXX despre cesiunea creanței, administratorul insolvabilității/creditorul nu are temei pentru a nu trece în tabel creanța solicitată de noul creditor, or potrivi art. 823 alin. (1) din Codul Civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior. Referitor la creanța ce va fi admisă în tabel, potrivit Codului Civil cedentul poate transmite doar o creanță certă și exigibilă. Cedentul este obligat să remită cesionarului actele aferente creanței şi să-i pună la dispoziție informația necesară realizării ei. Astfel, cedentul YYY a transmis un act de verificare la suma de 15 000 ei cu SRL XXX, această sumă fiind certă, după care debitorul SRL XXX a achitat suma de 5000 lei cu titlu de datorie de bază, respectiv din suma de 15 000 lei urma să se scadă datoria de bază și nu dobânda calculată și nerecunoscută de către debitorul SRL XXX. Astfel, administratorul insolvabilității/lichidatorul va trece în tabelul creanțelor doar suma de 10000 lei sumă fiind certă, lichidă și exigibilă ce o deținea vechiul creditor SRL YYY și transmise către noul creditor SRL ZZZ. Diferența de 5000 lei considerată ca dobândă de vechiul creditor SRL YYY este o sumă nerecunoscută de către debitorul SRL XXX și urmează a fi confirmată printr-un act judecătoresc. Însă dacă, în evidența contabilă a SRL XXX va fi reflectată dobânda de 5000 lei ca fiind recunoscută, atunci administratorul insolvabilității ar putea trece în tabelul creanțelor întreaga sumă solicitată de SRL ZZZ.
E important să fie clar, că Cesiunea creanței nu poate aduce atingere drepturilor debitorului și nici nu poate face obligația acestuia mai oneroasă, respectiv administratorul insolvabilității/lichidatorul va fi ținut să respecte acest principiu.
Conform art. 826 (1) Cod Civil titularul unei creanțe o poate transmite unui terț fără consimțământul debitorului dacă legea nu prevede altfel.
Potrivit art.849 alin.(1)-(3) din Codul Civil, o parte la raportul contractual poate să convină cu un terț, cu consimțământul celeilalte părți la raportul contractual, ca terțul să o substituie în calitatea de parte la raportul contractual.
Conform art. 1773 alin.(1)-(6) din Codul Civil, creditorul poate cesiona contractul de credit unei bănci sau organizației de creditare nebancară cu sediul sau sucursală în Republica Moldova fără acordul celeilalte părți contractante.
Deci, dacă în perioada de supraveghere creditorul YYY a încheiat cu Noul creditor ZZZ un contract de cesiune a creanțelor deținute față de Debitorul XXX, atunci prezența sau lipsa acordului cît a Debitorului XXX atât și a administratorului provizoriu nu este relevantă. Dacă Creditorul YYY a încheiat cu Noul Creditor ZZZ un contract de substituire a calității de parte într-un contract încheiat cu Debitorul SRL XXX, atunci acordul Debitorului SRL XXX cât și a administratorului provizoriu este necesar, or potrivit art. 25 Legea Insolvabilității una din atribuțiile administratorului provizoriu este prevăzută de lit. c) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului cât și d) conducerea integrală, respectiv parțială, a activității debitorului.
Dacă, Creditorul YYY este o organizație nebancară sau bancă, și a cedat drepturile sale din contractul de credit altei bănci sau organizației de creditare nebancară, acordul Debitorului XXX cât și a administratorului provizoriu nu este necesar.
Totodată însă, dacă Creditorul YYY a semnat cu noul Creditor ZZZ un contract de cesiune a creanțelor cu sau fără acordul Debitorului SRL XXX dar, care face obligația Debitorului XXX SRL mai oneroasă decât o deținea față de Creditorul YYY, atunci acest contract este nul de drept (art. 823 alin. (2) Cod Civil, administratorul insolvabilității va putea să refuze includerea creanței total sau parțial în tabel cu înaintarea concomitentă a cererii privind declararea nulității contractului în temeiul art. 104 Legea Insolvabilității. De asemenea, oricare creditor va putea solicita nulitatea acestui contract în temeiul art. 104 Legea Insolvabilității.
Varianta 1- Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 01.10.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și până la înaintarea creanțelor.
La caz, potrivit art. 823 Cod Civil, Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, respectiv cedentul sau creditorul YYY din data de 01.10.2023 nu mai poate solicita de la Debitorul XXX executarea creanței. Astfel, doar cesionarul Noul Creditor ZZZ poate depune cerere de înaintare a creanțelor.
Varianta 2 – Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 10.11.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și după expirarea termenului de înaintare a creanțelor, respectiv Noul Creditor ZZZ a solicitat repunerea în termenul de înaintare a creanțelor motivând că nu a fost notificat de către administratorul insolvabilității despre intentarea procedurii.
Potrivit art. 827 (1) Cod Civil Drepturile de creanță se transmit cesionarului așa cum există în momentul transmiterii. Respectiv, dacă cedentul Creditorul YYY a fost notificat de către administratorul insolvabilității/lichidator despre termenul de înaintare a creanțelor, această notificare se răsfrânge și asupra cesionarului Noul Creditor ZZZ ca și cum ar fi fost acesta notificat. Or, potrivit art. 823 Cod Civil (3) Cedentul este obligat să remită cesionarului actele aferente creanței şi să-i pună la dispoziție informația necesară realizării ei. Repunerea în termenul de înaintare a creanțelor nu va fi admisă decât în condițiile art. 145 Legea insolvabilității.
Varianta 3 – Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 16.11.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și după expirarea termenului de înaintare a creanțelor. Totodată însă, creditorul YYY și-a înaintat creanțele și administratorul insolvabilității/lichidatorul l-a introdus în tabelul creanțelor. Tabelul creanțelor a fost depus deja la dosar de către administratorul insolvabilității.
Potrivit art. 44 din Legea insolvabilității în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate. Problema totuși este că, conform art. 143 (5) din Legea Insolvabilității la expirarea termenului de verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanța de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanțelor şi pot face contestații faţă de creanțele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate, respectiv nu prea are cum administratorul insolvabilității/lichidatorul să modifice sau să schimbe tabelul depus deja în instanță pentru validare. O soluție ar fi, ca Noul Creditor ZZZ să se folosească de prevederile art. 143 (5), 144 (1) al Legii Insolvabilității, potrivit cărora creditorii pot să formuleze contestații (deși legea spune că contestațiile se formulează doar față de creanțe și nu față de denumirea creditorului. O altă variantă ar fi ca administratorul insolvabilității/lichidatorul să informeze în scris instanța de insolvabilitate despre cesiunea creanței și să documenteze subrogarea doar în tabelul definitiv consolidat. Așa sau altfel, modificarea tabelului de creanțe depus în instanță pentru ședința de validare nu va putea fi modificat de către administratorul insolvabilității decît dacă a admis vreo eroare de nume, de calcul etc. și nici de cum de subrogare. Or, creditorii vor fi în situația în care vor depune contestații la un tabel și necunoscând despre substituirea tabelului vor omite contestarea altui tabel.
Potrivit art. 44 al Legii insolvabilității în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate. Ne vom întoarce la art. 1 al Legii Insolvabilității care stabilește, că procedura insolvabilității este o procedură colectivă… deci colectivul de creditori trebuie să cunoască neîntârziat despre cesiunea drepturilor și despre subrogarea creditorilor. Cunoașterea imediată se asigură prin informarea nu doar a administratorului insolvabilității/lichidatorului dar și obligația acestuia de a informa instanța de insolvabilitate. Deși legiuitorul nu specifică dacă termenul de 5 zile este un termen de decădere și ce se întâmplă cu contractul de cesiune dacă noul creditor nu a documentat subrogarea în termen, totuși la caz administratorul insolvabilității/lichidatorul va fi îndreptățit la respingerea cererii de subrogare. În acest din urmă caz cesionarul va putea merge în instanță pentru a solicita substituirea părții în proces potrivit art. 70 alin. (1)-(3) CPC.
Astfel că în cazul în care Cesionarul nu a prezentat contractul de cesiune administratorului insolvabilității/lichidatorului, acesta nu va documenta subrogarea în drepturi și va solicita Noului Creditor (cesionarului) prezentarea contractului de cesiune.
Potrivit, însă art. 56 (7) al Legii iIsolvabilității, Lista creditorilor cu drept de vot poate fi modificată înainte de adunare de către persoana care a convocat adunarea numai în cazul:
c) cesiunii creanțelor anterior adunării de către persoanele înscrise în listă, dacă documentele de cesiune au fost perfectate corect. Astfel, acest articol îi dă dreptul administratorului insolvabilității/lichidatorului să verifice dacă documentele de cesiune sunt perfectate corect. De asemenea dacă contractul de cesiune după părerea administratorului insolvabilității/lichidatorului este lovit de nulitate, acesta îl poate contesta în instanță contractul de cesiune.
Vom descrie reglementarea juridică relevantă:
Potrivit articolului 1 din Legea Insolvabilității nr. 149, din 29.06.2012, scopul legii este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului.
Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea Insolvabilității, Participanți la procesul de insolvabilitate sînt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege.
Potrivit art. 2 din aceeași lege, creditor se consideră persoană fizică sau persoană juridică deținător al unui drept de creanţă asupra patrimoniului debitorului, care poate face dovada creanţei sale faţă de acest patrimoniu în condiţiile prezentei legi.
Potrivit art. 53 alin. (3) din Legea Insolvabilității, îndreptăţit să participe la procedurile de insolvabilitate este acel creditor care a formulat şi căruia i s-a validat, total sau parțial, o cerere de înaintare a creanţei prin includere în tabelul definitiv al creanţelor.
Potrivit articolului 44 al Legii Insolvabilității, în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate.
În conformitate cu prevederile art. 47 alin.(1)-(4) din Codul de executare, în cazul ieșirii uneia dintre părți din procedura de executare (decesul persoanei fizice, dizolvarea persoanei juridice sau reorganizarea ei, cesiunea creanței, preluarea datoriei), instanța de judecată examinează cererea privind înlocuirea acestei părți cu succesorul ei în drepturi în conformitate cu art. 70 din Codul de procedură civilă. Toate actele săvârșite în cadrul procedurii de executare până la înlocuirea părții în procedura de executare cu succesorul ei în drepturi sânt obligatorii pentru acesta din urmă în măsura în care actele ar fi fost obligatorii pentru partea care a fost înlocuită. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procedurii de executare. Încheierea privind admiterea succesiunii de drepturi poate fi atacată cu recurs.
Potrivit prevederilor art. 70 alin. (1)-(3) CPC, în cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. (2) Actele săvârșite până la intrarea în proces a succesorului sânt obligatorii lui în măsura în care ar fi fost obligatorii persoanei pe care succesorul în drepturi a subrogat-o. (3) Încheierea instanței despre refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu recurs.
Conform prevederilor art.823 alin.(1) din Codul Civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior.
Potrivit art. 849 alin. (1)-(3) din Codul Civil, o parte la raportul contractual poate să convină cu un terț, cu consimțământul celeilalte părți la raportul contractual, ca terțul să o substituie în calitatea de parte la raportul contractual. Consimțământul celeilalte părți poate fi dat și în prealabil. În acest caz, transferul produce efect din momentul când cealaltă parte este notificată despre acest fapt. În măsura în care prin efectul acestei substituiri terțul dobândește drepturi, se aplică dispozițiile secțiunii 1.
Conform art. 1773 alin. (1)-(6) din Codul Civil, creditorul poate cesiona contractul de credit unei bănci sau organizației de creditare nebancară cu sediul sau sucursală în Republica Moldova fără acordul celeilalte părți contractante. Concomitent cu cesiunea contractului de credit, creditorul poate cesiona, total sau parțial, și garanțiile și alte drepturi accesorii constituite în legătură cu obligațiile asumate prin contractul de credit, fără acordul celeilalte părți contractante și/sau al terților care le-au constituit.
Mai avem și art. 56 (7) Legea Insolvabilității, Lista creditorilor cu drept de vot poate fi modificată înainte de adunare de către persoana care a convocat adunarea numai în cazul:
...
c) cesiunii creanțelor anterior adunării de către persoanele înscrise în listă, dacă documentele de cesiune au fost perfectate corect.
Din tot cumulul de norme indicate mai sus, cesiunea ridică câteva întrebări pe care urmează să le examinăm și să le înțelegem:
- Întrebare: Va accepta administratorul insolvabilității de a include în tabelul definitiv al creanțelor creanța Noului Creditor (în temeiul cesiunii creanțelor sau preluării datoriilor) neconsemnate în evidența contabilă a debitorului?
- Întrebare: Va accepta administratorul insolvabilității de a include în tabelul definitiv al creanțelor Noul Creditor (în temeiul cesiunii creanțelor) încheiate de creditor în perioada de supraveghere a debitorului? Este sau nu nevoie de acordul administratorului provizoriu la semnarea contractului de cesiune a creanțelor?
- Întrebare: Conform exemplului 2 Noul creditor ZZZ se poate alătura la cererea introductivă? Poate fi considerat deja participant la procedură?
- Întrebare: La ce etapă poate fi făcută cesiunea creanțelor: până sau după validarea creanțelor? Cum se va documenta subrogarea creditorului care a devenit noul creditor după expirarea termenului de înaintare a creanțelor și până la validarea creanțelor? Are dreptul noul creditor la repunerea în termenul de înaintare a creanțelor, atunci când administratorul insolvabilității necunoscând despre subrogare a notificat vechiul creditor (or potrivit art. 823 Cod Civil cesiunea produce efecte din momentul semnării contractului și nu din momentul notificării).
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității subrogarea în drepturi dacă cesionarul creditorul ZZZ a solicitat documentarea subrogării administratorului insolvabilității/lichidatorului peste termenul prevăzut de lege – 5 zile de la cesiune.
- Întrebare: Creditorul YYY a semnat cu Noul Creditor ZZZ contract de cesiune a creanței ce o deține Creditorul YYY față de Debitorul XXX la data de 01.09.2023. Noul Creditor (cesionarul) a informat administratorul insolvabilității/lichidator despre cesiune la data de 04.09.2023, însă nu a anexat contractul de cesiune și actul de cesiune a creanțelor. Va documenta subrogarea administratorul insolvabilității/lichidatorul?
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității subrogarea în drepturi dacă creanța cesionată nu este inclusă în tabelul creanțelor?
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității/lichidatorul subrogarea dacă documentele de cesiune au fost perfectate incorect, sau consideră că contractul de cesiune este lovit de nulitate?
- Întrebare: Va accepta administratorul insolvabilității/lichidatorul de a include în tabelul definitiv al creanțelor creanța Noului Creditor (în temeiul cesiunii creanțelor sau preluării datoriilor) neconsemnate în evidența contabilă a debitorului?
SRL ZZZ Noul Creditor a depus o cerere de validare a creanțelor, creanța sa bazându-se pe actele transmise de către SRL YYY și actul de verificare. Vom începe cu prevederea de la litera c) alin (1) art. 66 conform căreia una din atribuțiile administratorului insolvabilității/lichidatorului constă în verificarea creanțelor şi, după caz, formularea de obiecții referitor la ele, întocmirea tabelelor de creanțe. Potrivit alin (1) art. 142 creanțele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilității, sau de lichidator, cu excepția creanțelor constatate prin titluri executorii. Alin (4) și (5) din același articol indică asupra faptului cum administratorul verifică creanțele și anume ”Administratorul insolvabilității/lichidatorul procedează de îndată la verificarea fiecărei cereri de admitere înregistrate la instanța de insolvabilitate și a documentelor depuse și efectuează o cercetare amănunțită pentru a stabili dacă creanța nu este contestată sau în litigiu, care este valoarea exactă conform actelor din care rezultă creanța și prioritatea fiecărei creanțe. În vederea îndeplinirii atribuției prevăzute la alin. (4), administratorul insolvabilității/lichidatorul va putea solicita reprezentantului debitorului explicații, informații și documente suplimentare, după caz.” Respectiv, administratorul insolvabilității/lichidatorul verifică creanța înaintată:
a) În raport cu documentele prezentate de către creditor;
b) În raport cu documentele contabile primite de la debitor și;
c) În raport cu explicațiile informațiile prezentate de organele de conducere ale debitorului.
Respectiv administratorul insolvabilității/lichidatorul verifică creanțele prin toate sau prin cel puțin una din metodele indicate mai sus și dă o apreciere actelor studiate. Dacă chiar în contabilitatea debitorului XXX nu este reflectată operațiunea de cesiune a creanțelor, iar creditorul YYY prezintă dovezi că a notificat debitorul XXX despre cesiune, care nu a obiectat împotriva cuantumului creanței, atunci administratorul va trece în tabel creanța Noului creditor ZZZ. Chiar dacă creditorul YYY și nici Noul Creditor ZZZ nu a notificat debitorul XXX despre cesiunea creanței, administratorul insolvabilității/creditorul nu are temei pentru a nu trece în tabel creanța solicitată de noul creditor, or potrivi art. 823 alin. (1) din Codul Civil, o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, dacă din contractul de cesiune nu rezultă un moment ulterior. Referitor la creanța ce va fi admisă în tabel, potrivit Codului Civil cedentul poate transmite doar o creanță certă și exigibilă. Cedentul este obligat să remită cesionarului actele aferente creanței şi să-i pună la dispoziție informația necesară realizării ei. Astfel, cedentul YYY a transmis un act de verificare la suma de 15 000 ei cu SRL XXX, această sumă fiind certă, după care debitorul SRL XXX a achitat suma de 5000 lei cu titlu de datorie de bază, respectiv din suma de 15 000 lei urma să se scadă datoria de bază și nu dobânda calculată și nerecunoscută de către debitorul SRL XXX. Astfel, administratorul insolvabilității/lichidatorul va trece în tabelul creanțelor doar suma de 10000 lei sumă fiind certă, lichidă și exigibilă ce o deținea vechiul creditor SRL YYY și transmise către noul creditor SRL ZZZ. Diferența de 5000 lei considerată ca dobândă de vechiul creditor SRL YYY este o sumă nerecunoscută de către debitorul SRL XXX și urmează a fi confirmată printr-un act judecătoresc. Însă dacă, în evidența contabilă a SRL XXX va fi reflectată dobânda de 5000 lei ca fiind recunoscută, atunci administratorul insolvabilității ar putea trece în tabelul creanțelor întreaga sumă solicitată de SRL ZZZ.
E important să fie clar, că Cesiunea creanței nu poate aduce atingere drepturilor debitorului și nici nu poate face obligația acestuia mai oneroasă, respectiv administratorul insolvabilității/lichidatorul va fi ținut să respecte acest principiu.
- Întrebare: Va accepta administratorul insolvabilității de a include în tabelul definitiv al creanțelor Noul Creditor (în temeiul cesiunii creanțelor) încheiate de creditor în perioada de supraveghere a debitorului? Este sau nu nevoie de acordul administratorului provizoriu la semnarea contractului de cesiune a creanțelor?
Conform art. 826 (1) Cod Civil titularul unei creanțe o poate transmite unui terț fără consimțământul debitorului dacă legea nu prevede altfel.
Potrivit art.849 alin.(1)-(3) din Codul Civil, o parte la raportul contractual poate să convină cu un terț, cu consimțământul celeilalte părți la raportul contractual, ca terțul să o substituie în calitatea de parte la raportul contractual.
Conform art. 1773 alin.(1)-(6) din Codul Civil, creditorul poate cesiona contractul de credit unei bănci sau organizației de creditare nebancară cu sediul sau sucursală în Republica Moldova fără acordul celeilalte părți contractante.
Deci, dacă în perioada de supraveghere creditorul YYY a încheiat cu Noul creditor ZZZ un contract de cesiune a creanțelor deținute față de Debitorul XXX, atunci prezența sau lipsa acordului cît a Debitorului XXX atât și a administratorului provizoriu nu este relevantă. Dacă Creditorul YYY a încheiat cu Noul Creditor ZZZ un contract de substituire a calității de parte într-un contract încheiat cu Debitorul SRL XXX, atunci acordul Debitorului SRL XXX cât și a administratorului provizoriu este necesar, or potrivit art. 25 Legea Insolvabilității una din atribuțiile administratorului provizoriu este prevăzută de lit. c) supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului cât și d) conducerea integrală, respectiv parțială, a activității debitorului.
Dacă, Creditorul YYY este o organizație nebancară sau bancă, și a cedat drepturile sale din contractul de credit altei bănci sau organizației de creditare nebancară, acordul Debitorului XXX cât și a administratorului provizoriu nu este necesar.
Totodată însă, dacă Creditorul YYY a semnat cu noul Creditor ZZZ un contract de cesiune a creanțelor cu sau fără acordul Debitorului SRL XXX dar, care face obligația Debitorului XXX SRL mai oneroasă decât o deținea față de Creditorul YYY, atunci acest contract este nul de drept (art. 823 alin. (2) Cod Civil, administratorul insolvabilității va putea să refuze includerea creanței total sau parțial în tabel cu înaintarea concomitentă a cererii privind declararea nulității contractului în temeiul art. 104 Legea Insolvabilității. De asemenea, oricare creditor va putea solicita nulitatea acestui contract în temeiul art. 104 Legea Insolvabilității.
- Întrebare: Conform exemplului 2 Noul Creditor ZZZ se poate alătura la cererea introductivă? Poate fi considerat deja participant la procedură?
- Întrebare: La ce etapă poate fi făcută cesiunea creanțelor: până sau după validarea creanțelor? Cum se va documenta subrogarea creditorului care a devenit noul creditor după expirarea termenului de înaintare a creanțelor și până la validarea creanțelor? Are dreptul noul creditor la repunerea în termenul de înaintare a creanțelor, atunci când administratorul insolvabilității necunoscând despre subrogare a notificat vechiul creditor (or potrivit art. 823 Cod Civil cesiunea produce efecte din momentul semnării contractului și nu din momentul notificării).
Varianta 1- Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 01.10.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și până la înaintarea creanțelor.
La caz, potrivit art. 823 Cod Civil, Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță, respectiv cedentul sau creditorul YYY din data de 01.10.2023 nu mai poate solicita de la Debitorul XXX executarea creanței. Astfel, doar cesionarul Noul Creditor ZZZ poate depune cerere de înaintare a creanțelor.
Varianta 2 – Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 10.11.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și după expirarea termenului de înaintare a creanțelor, respectiv Noul Creditor ZZZ a solicitat repunerea în termenul de înaintare a creanțelor motivând că nu a fost notificat de către administratorul insolvabilității despre intentarea procedurii.
Potrivit art. 827 (1) Cod Civil Drepturile de creanță se transmit cesionarului așa cum există în momentul transmiterii. Respectiv, dacă cedentul Creditorul YYY a fost notificat de către administratorul insolvabilității/lichidator despre termenul de înaintare a creanțelor, această notificare se răsfrânge și asupra cesionarului Noul Creditor ZZZ ca și cum ar fi fost acesta notificat. Or, potrivit art. 823 Cod Civil (3) Cedentul este obligat să remită cesionarului actele aferente creanței şi să-i pună la dispoziție informația necesară realizării ei. Repunerea în termenul de înaintare a creanțelor nu va fi admisă decât în condițiile art. 145 Legea insolvabilității.
Varianta 3 – Creditorul SRL YYY a încheiat contract de cesiune a creanței la data de 16.11.2023 adică după intentarea procedurii de insolvabilitate și după expirarea termenului de înaintare a creanțelor. Totodată însă, creditorul YYY și-a înaintat creanțele și administratorul insolvabilității/lichidatorul l-a introdus în tabelul creanțelor. Tabelul creanțelor a fost depus deja la dosar de către administratorul insolvabilității.
Potrivit art. 44 din Legea insolvabilității în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate. Problema totuși este că, conform art. 143 (5) din Legea Insolvabilității la expirarea termenului de verificare, administratorul/lichidatorul depune imediat tabelul definitiv în instanța de judecată care examinează cazul de insolvabilitate a debitorului. Creditorii şi debitorul au acces la tabelul creanțelor şi pot face contestații faţă de creanțele admise de administrator/lichidator în tabel, precum şi asupra celor înlăturate, respectiv nu prea are cum administratorul insolvabilității/lichidatorul să modifice sau să schimbe tabelul depus deja în instanță pentru validare. O soluție ar fi, ca Noul Creditor ZZZ să se folosească de prevederile art. 143 (5), 144 (1) al Legii Insolvabilității, potrivit cărora creditorii pot să formuleze contestații (deși legea spune că contestațiile se formulează doar față de creanțe și nu față de denumirea creditorului. O altă variantă ar fi ca administratorul insolvabilității/lichidatorul să informeze în scris instanța de insolvabilitate despre cesiunea creanței și să documenteze subrogarea doar în tabelul definitiv consolidat. Așa sau altfel, modificarea tabelului de creanțe depus în instanță pentru ședința de validare nu va putea fi modificat de către administratorul insolvabilității decît dacă a admis vreo eroare de nume, de calcul etc. și nici de cum de subrogare. Or, creditorii vor fi în situația în care vor depune contestații la un tabel și necunoscând despre substituirea tabelului vor omite contestarea altui tabel.
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității subrogarea în drepturi dacă cesionarul creditorul ZZZ a solicitat documentarea subrogării administratorului insolvabilității/lichidatorului peste termenul prevăzut de lege – 5 zile de la cesiune.
Potrivit art. 44 al Legii insolvabilității în cazul cesiunii creanței, natura şi rangul creanței nu se modifică. Cesionarul solicită, în termen de 5 zile de la cesiune, ca administratorul insolvabilității să documenteze subrogarea în drepturi, iar administratorul insolvabilității înscrie creditorul cesionar în tabelul creanțelor în termen de 5 zile de la primirea solicitării, cu informarea ulterioară a instanței de insolvabilitate, fără întârzieri nejustificate. Ne vom întoarce la art. 1 al Legii Insolvabilității care stabilește, că procedura insolvabilității este o procedură colectivă… deci colectivul de creditori trebuie să cunoască neîntârziat despre cesiunea drepturilor și despre subrogarea creditorilor. Cunoașterea imediată se asigură prin informarea nu doar a administratorului insolvabilității/lichidatorului dar și obligația acestuia de a informa instanța de insolvabilitate. Deși legiuitorul nu specifică dacă termenul de 5 zile este un termen de decădere și ce se întâmplă cu contractul de cesiune dacă noul creditor nu a documentat subrogarea în termen, totuși la caz administratorul insolvabilității/lichidatorul va fi îndreptățit la respingerea cererii de subrogare. În acest din urmă caz cesionarul va putea merge în instanță pentru a solicita substituirea părții în proces potrivit art. 70 alin. (1)-(3) CPC.
- Întrebare: Creditorul YYY a semnat cu Noul Creditor ZZZ contract de cesiune a creanței ce o deține Creditorul YYY față de Debitorul XXX la data de 01.09.2023. Noul Creditor (cesionarul) a informat administratorul insolvabilității/lichidator despre cesiune la data de 04.09.2023, însă nu a anexat contractul de cesiune și actul de cesiune a creanțelor. Va documenta subrogarea administratorul insolvabilității/lichidatorul?
Astfel că în cazul în care Cesionarul nu a prezentat contractul de cesiune administratorului insolvabilității/lichidatorului, acesta nu va documenta subrogarea în drepturi și va solicita Noului Creditor (cesionarului) prezentarea contractului de cesiune.
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității subrogarea în drepturi dacă creanța cesionată nu este inclusă în tabelul creanțelor?
- Întrebare: Va consemna administratorul insolvabilității/lichidatorul subrogarea dacă documentele de cesiune au fost perfectate incorect, sau consideră ca contractul de cesiune este lovit de nulitate?
Potrivit, însă art. 56 (7) al Legii iIsolvabilității, Lista creditorilor cu drept de vot poate fi modificată înainte de adunare de către persoana care a convocat adunarea numai în cazul:
c) cesiunii creanțelor anterior adunării de către persoanele înscrise în listă, dacă documentele de cesiune au fost perfectate corect. Astfel, acest articol îi dă dreptul administratorului insolvabilității/lichidatorului să verifice dacă documentele de cesiune sunt perfectate corect. De asemenea dacă contractul de cesiune după părerea administratorului insolvabilității/lichidatorului este lovit de nulitate, acesta îl poate contesta în instanță contractul de cesiune.